Cafeaua poate da susceptibilitate daca genetica si mediul se intalnesc.Medicina 

Cafeaua îți face rău? Iată de ce (III)

Cafeaua poate fi periculoasa pentru persoanele care au o susceptibilitate genetica si mediul propice pentru a o dezvolta. În primul capitol am văzut ce este cafeaua, în al doilea am discutat variile manifestări posibile ale „problemelor”. Acum vedem de ce-ul!

1.Cafeaua nu e doar una

Cocentrațiile substanțelor din cafea diferă, contrar așteptărilor, foarte mult. De exemplu, acești cercetători au descoperit că o anumită ceașcă de expresso poate conține 325mg de cofeină, mult peste doza estimată de 50mg de cofeină per ceașcă. Aceste diferențe apar și din cauza tipurilor de boabe folosite, și din cauza modului de face cafeaua, dar mai ales din cauza…factorului uman.

Unii barmani sunt pur și simplu mult mai generoși atunci când dozează cafeaua. 

2. Metabolismul cafelei diferă de la om la om

Cafeaua este metabolizată de o enzimă hepatică din complexul citocromului P450 numită CYP1A2. Cercetătorii au analizat tipurile de activitate enzimatică a CYP1A2 și au împărțit oamenii în trei fenotipuri – încet, moderat și rapid. Cu cât fenotipul este mai „rapid”, cu atât mai repede își face efectul cafeaua. Deci pentru o persoană cu fenotip rapid, o ceașcă de cafea s-ar putea să îi ofere o supradoză. În plus, fumatul accelerează această enzimă, deci pentru o persoană cu acest fenotip, combinația ceașcă de cafea + țigara de dimineață ar fi destul de dramatică.

Interesant este că aceași enzimă procesează unii compuși legați de cancerul colo-rectal și de vezică urinară și că fenotipul rapid a fost asociat cu un risc mai mare pentru aceste neoplazii.

3. Variații în efectele cafelei

În urma metabolizării cafelei rezultă diverși compuși care au diverse acțiuni în corp. Cât de mult este stimulat creierul sau mușchii depinde, iarăși, de genetică. Experimente pe șobolani modificați genetic demonstrează efectele diferite ale cofeinei și teofilinei asupra activității musculare. Unii șobolani reacționau la doze de trei ori mai mari de teofilină ca alți șobolani. Pe același principiu, pentru unii șobolani modificați genetic, o doză „obișnuită” de cafea era toxică până în punctul în care îi omora (săracii!).

Citeste si  Glaxo + Google = medicină bioelectronică

Concluzia este că pentru persoanele care au un prag mic de susceptibilitate, o doză mică de cafea s-ar putea să aibe efecte foarte puternice musculare și neuronale. 

4. Nu numai genetica contează

Alți cercetători au studiat efectele cafelei pe gemeni identici (monozigoți) și diferiți (dizigoți). Au descoperit că, ca și alte droguri, cafeaua are efecte diferite între familiile de gemeni, cu o ereditate foarte largă, între 35% și 77%. Această cercetare ne spune că nu este de ajuns să ai un corp susceptibil la cafea, dar contează și cum te-a modelat mediul. În principiu, chiar și un om susceptibil poate să se obișnuiască cu băutul de cafea, dacă începe cu doze mici și își crează o anumită toleranță. Pentru o persoană normală, această toleranță la cafea va apărea după consumul îndelungat.

5. Concluziile

Reacțiile adverse la cafea pot fi ori alergice ori bazate pe o susceptibilitate a organismului ori la nivelul ficatului ori la nivelul organelor țintă. Dacă o persoană susceptibilă a fost modelată de mediu pentru a fi și mai susceptibilă, dă peste un barman iubitor de cafea și mai și fumează în același timp, are toate șansele să facă o supradoză majoră de cafea.

Similare

Leave a Comment