Cosmos 

Ce ar putea gasi Cassini

In mod clar am intrat intr-o perioada dedicata misiunii Cassini, una care a costat 3.26 miliarde de dolari. A rezistat atat de mult in spatiu si a avut tot timpul din lume sa exploreze pentru a ne trimite imagini datorita faptului ca este o sonda alimentata nuclear. Din pacate, dupa 13 ani, combustibilul sau se cam termina, iar NASA nu vrea sa o prabuseasca pe un satelit al lui Saturn, banuit a gazdui apa, de teama contaminarii acelei lumi cu microbi pe care sonda i-ar avea de pe Terra. Asa ca o vor trimite pe Saturn, unde stim ca viata nu poate exista.

Sambata, Cassini a trecut pe langa Titan, ceea ce i-a dat o traiectorie pentru o plonjare fara precedent intre Saturn si cele mai apropiate inele ale sale miercuri. Noua orbita va aduce moartea sondei pe 15 septembrie. In toata aceasta perioada, Cassini se va afla acolo unde nu a mai fost nimeni pentru a fotografia si a ne trimite imagini spectaculoase. Va servi stiintei pana in ultima ei secunda. Banuim ca vor fi varsate niste lacrimi la Mission Control in acea clipa in care semnalul sondei va disparea.

Lansata in 1997, Cassini a petrecut sapte ani pentru a ajunge la Saturn, unde s-a asezat pe orbita in iulie 2004. De atunci, combustibilul sau s-a cam consumat, iar oamenii de stiinta de la NASA se tem ca sonda s-ar putea prabusi pe un satelit cu apa din jurul planetei, contaminand-o cu microbi terestri. Sonda a fotografiat satelitul Titan pentru ultima data.

Cassini photographed the frozen world closely one last time before the moon's gravity changed the probe's path through space.

Gravitatia acestui obiect masiv a deformat traiectoria sondei pentru a o aseza pe cea care se va incheia pe 15 septembrie. Cu aceasta ocazie, Cassini se va mai putea uita o data la furtuna hexagonala de la Polul Nord al lui Saturn, cu un diametru de doua ori mai mare decat cel al Terrei.

Citeste si  Foto: Terra pe cerul planetei Marte

That orbit will sail Cassini high above Saturn's north pole ...

Specialistii cred ca principalul eveniment va fi trecerea printr-o gaura in inelele lui Saturn, un spatiu liber intre planeta si cele mai apropiate inele ale sale. Cu o viteza de 34.000 m/s, adica de 45 de ori mai mare decat cea a unui glont,  Cassini va trece printre Saturn si inelul D, un spatiu de doar 1.900 km latime.

The space is about 1,200 miles wide, or roughly the distance from northern Washington to the southern tip of California. That may seem roomy, but on a cosmic scale, it's tiny.

Nimeni nu stie cate particule de mari dimensiuni se afla acolo. Din fericire, NASA a gasit o metoda sa protejeze sonda de aceste resturi, folosind antena ei masiva ce pana acum a transmis date catre noi.

Luckily, NASA figured out a way to shield Cassini from potentially dangerous debris by using the probe's high-gain antenna dish, which normally is the piece that communicates with Earth.

In ultima jumatate de ora, antena va fi orientata in directia deplasarii ca un scut gigantic pentru a proteja instrumentele de la bord. Daca resturi mici vor lovi antena, Cassini va inregistra asta. Astfel, specialistii vor putea deduce varsta inelelor, banuita a fi de 4.4 miliarde de ani. Sonda va “gusta” particulele pentru a afla din ce sunt facute. Credem ca sunt compuse 99% din gheata, dar acel procent lipsa este un mister.

NASA crede ca exista sanse de 1% ca misiunea sa esuzeze.

Nori de mii de km grosime ascund miezul planetei, iar schimbarile subtile ale campului sau magnetic nu au putut fi detectate pana acum. Nu stim cu adevarat viteza cu care se roteste planeta. Incercam sa aflam masa inelelor din anii ’70 si nu am reusit pana acum. Cassini ne va ajuta.

"This is the closest we'll get" to the rings, Spilker said. "Are they less massive than we think, and therefore young? How did they form — was it the breakup of a moon? A Kuiper Belt object? A comet?"

[sursa]

Related posts

Leave a Comment