Mori dacă bei o ceașcă de cafea? Iată de ce este posibil (I)

Cafeaua, poțiune pentru unii, otravă pentru alțiiPentru unii oameni, o ceașcă de cafea este ca o bucată de kriptonită. Dar oare de ce?

Pentru a înțelege răspunsul, trebuie să înțelegem fum funcționează cafeaua.

Ce este, de fapt, cafeaua?

Elixirul/otrava neagră este un amestec complex format din cofeină, acid clorogenic, diterpene și altele. Cofeina este principalul agent care dă efectele vizibile ale cafelei. Acidul clorogenic este un antioxidant. Diterpenele, în special cafestolul și kahweo-ul, cresc colesterolul „rău” (LDL). Se găsesc în concentrații mari în expresso și mici în cafeaua la filtru sau instant.

În plus, cafeaua mai poate conține toxine din ciuperci. Ciupercile care locuiesc pe boabele crude de cafea în varii proporții sunt, în mare parte, eliminate de procesareNu vă îngrijorați, aceste ciuperci sunt ubicuitare, se găsesc peste tot, doar că s-ar putea să existe unele persoane mai sensibile la ele.

Ce se întâmplă după ce bem o ceașcă de cafea?

Cafeaua este absorbită foarte rapid în intestinul subțire – în 45 de minute s-a absorbit toată doza disponibilă. În 1-2 ore ajunge la concentrația maximă sangvină. Este metabolizată de ficat prin intermediul unei enzime din complextul citocromul P450. Această enzimă poate fi influențată de diverși factori:

  • nicotină grăbește metabolizarea cu până la 50%
  • unele medicamente – anticoncepționalele încetinesc metabolizarea
  • sarcina – în ultimul trimestru se dublează timpul de metabolizare
Citeste si  Putem tipari 3D un organ?

În urma metabolizării rezultă numeroși alți compuși, cei mai importanți fiind:

  • paraxantina – 80% din cofeină este transformată în paraxantină. Amândouă exercită aproximativ aceleași efecte: cresc rata de arderi a grăsimilor, secreția de adrenalină, tensiunea arterială și mențin starea de veghe (te țintreaz)
  • teobromina – dilată vasele de sânge și stimulează diureza (urinarea)
  • teofilina – relaxează căile aeriene

Acești produși își exercită efectele asupra creierului, inimii, plămânilor pentru că se lipesc pe anumiți receptori. De exemplu, în creier, cofeina și paraxantina se lipesc pe receptorul de adenozină. Adenozina este un relaxant cerebral, dar când cele două substanțe intră pe receptor, adenozina nu mai are loc și, astfel, se întâmplă efectul opus, menținerea stării de veghe.