Întrebări cotidiene #1

google, intrebari, sound of science, natura, medicina, raspuns, psihologie#acel moment când ești în mijlocul zilei și te trăznește o întrebare. O întrebare ce pare simplă, dar la care nu știi răspunsul. Pe mine mă lovesc des astfel de momente și m-am decis să le culeg în această mini antologie de întrebări cotidiene.

1. Fluturii simt durere?

Țin minte că erau copii psihopați care rupeau aripile la diverse gângănii. Spun psihopați pentru că azi un fluture, mâine o pisică, poimâne un om. Și mereu m-am întrebat dacă fluturii simt durere.

Ei bine, nu, fluturii au un sistem nervos rudimentar și nu sunt echipați cu terminațiile nervoase care percep durerea. În schimb, vor „simți” că ceva nu este în regulă.

2. Sunt persoanele bogate mai „rele”?

Citim des despre țări din lumea a treia (și nu numai) exploatate de oameni bogați în diverse moduri. „Sclavagism modern”, „mega-corporații”, „companii off-shore”, „carteluri de corporații” sunt doar câteva din cuvintele cheie care apar în legătură cu practicele moderne de a nenoroci unele populații și așa nenorocite. Și, atunci, apare întrebarea, de ce oamenii bogați continuă să profite de cei săraci într-un secol al civilației și eticii?

Diverse experimente sociale demonstrează că cei cu venituri mai mari sunt mai predispuși să fie „răi” (ne-etici), în principal pentru că au fost învățați să fie așa. Experții spun că „persoanele bogate nu sunt rele inerent, ci sunt victimele efectelor psihologice ale banilor”. Persoanele bogate consideră că „lăcomia este bună”, manifestă mai puțină empatie și sunt mai egoiști. Vestea bună este că moralitatea poate fi învățată și stimulată. Astfel, o persoană bogată este mai înclinată să doneze dacă se uită la un video despre efectele sărăciei.

3. De ce sunt ratele de cezariană mari o problemă?

Tot citesc articole care raportează că cea mai mare rată de cezariene din Uniunea Europeană se întâlnește în România și toate articolele dau o conotație negativă acestui fapt. M-am întrebat mereu „de ce”?

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a realizat două statistici mari, recente, pentru a redefini procentajul optim de cezariene la nivel populațional. Au obținut o valoare de 10%. În România, 33,1% din toate nașterile sunt prin cezariană de urgență. Acest număr este atât de mare, încât pare neverosimil, în condițiile în care un raport OMS din 2008 spune că 97% din cezarienele realizate în România sunt „inutile”. Chiar dacă toate cezarienele realizate în România ar fi planificate, cifrele tot ne situează într-un exces de cezariene probabil ne-necesare, elective.

Și totuși, care e problema?

Prima problemă sunt costurile. O cezariană costă mult mai mult ca o naștere naturală iar cheltuiala este suportată, în majoritatea cazurilor de către stat. Iar după plafonul de 10%, creșterea ratelor de cezariană nu mai este asociată cu o îmbunătățire a indicatorilor de mortalitate infantilă și maternă. În Brazilia, de exemplu, ratele mari de cezariană se datorează lăcomiei și grabei medicilor și a cutumei că nașterea naturală este primitivă.

Citeste si  Vas roman de 2000 de ani, descoperit pe coasta Sardiniei

A doua mare problemă sunt ratele mari de cezariană în urgență, ce îmi indică o lipsă de planificare și urmărire a nașterilor, existența nașterilor complicate și, posibil, schimbarea opiniei în ultimul moment. Raportul care a găsit aceste cifre nu reușește să găsească o corelație sau o explicație clară.

4. De ce sufletul meu punem sare în apă când fierbem carbohibrați?

Mereu când fac piure sau paste, îmi sună în cap primul meu prieten care urlă „Sare!!!” și deci o pun ascultătoare după atâția ani, ca să nu fiu o primitivă.

Pastele trebuie fierte într-o apă care emulează apa de mare (un mare bucătat în viață)

Existau trei mari motive pentru a pune sare în apă:

  • primul, pentru a-i lăsa pastele/cartofii să obțină un gust mai rafinat
  • al doilea motiv este ca să „faci apa să fiarbă mai repede” – ceea ce este o prostie din diverse motive, unul dintre ele fiind că apa de mare fierbe mai greu ca apa normală
  • ultimul este ca să contracareze efectul de lipire al amidonului, prezent sub formă de praf pe pastele de proastă calitate – soluția cea mai simplă fiind cumpărarea unor paste bune

Deci singurul motiv valid rămâne gustul.

5. De ce sunt atât de mulți oameni proști care cred că sunt deștepți?

Cunoașterea adevărată înseamnă să știi cât de ignorant ești (Confucius)

Experimentele de la sfârșitul anilor 90 realizate în Universitatea Cornell arată că cei mai incompetenți oameni au cea mai mare stimă de sine. Altfel spus, nu numai că sunt incompetenți, dar nici nu au puterea mentală de a-și da seama de acest lucru. Între timp, acest lucru a devenit cunoscut ca efectul Dunning-Kruger, după cei doi oameni de știință care au condus aceste experimente inițial.

Mai sunt și alte motive, elaborate foarte bine aici. Printre ele notăm că:

  • IQ-ul nu măsoară inteligența emoțională, curiozitatea sau creativitatea
  • majoritatea oamenilor consideră că sunt „peste medie”, lucru ce pur și simplu nu poate fi adevărat
  • 10% din oameni se îndoiesc de capacitățile lor. 10% din populație are un IQ peste medie. Restul…nu atât de mult.

 

 

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 400 de semne, cu citarea sursei și cu link spre pagina acestui articol.

Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Plugin creado por AcIDc00L: key giveaway
Plugin Modo Mantenimiento patrocinado por: posicionamiento web