Neurostiinta 

Meditația chiar ajută

cromozomiEh, iata un subiect in care nu credeam, dar care vine acum cu argumente stiintifice. Dovezile biologice ne arata puterea meditatiei. A fost trasata o legatura intre aceasta si beneficiile asupra sanatatii organismului, de la combaterea celulelor canceroase si pana la ameliorarea afectiunilor cardiace. Chiar daca suna un pic new-age, cercetarile au demonstrat ca meditatia chiar poate schimba forma, volumul si conectivitatea creierelor noastre, dar pana acum nimeni nu a aratat cum ne afecteaza schimbarile acestea.

Noile cercetari ne-ar putea ajuta sa explicam legatura dintre minte si corp printr-un studiu care a demonstrat ca adultii foarte stresati care au practicat mindfulness meditation nu doar ca si-au modificat conectivitatea creierului, dar a scazut foarte mult inflamatia unui biomarker fundamental, cunoscut ca Interleukin-6, dupa doar patru luni. Este foarte important pentru ca, in doze foarte mari, Interleukin-6 a fost identificat drept cauza in anumite boli precum cancer, Alzheimer si autoimune.

„Intelegem acum ca mindfulness meditation poate reduce inflamatia biomarkerilor in anumite studii initiale, iar acest studiu nou aduce mai multe lumina asupra acestui tip de meditatie si a efectelor pe care le produce” – David Creswell de la Carnegie Mellon University

Pentru a intelege, echipa a recrutat 35 de adulti extrem de stresati, someri, si i-a trimis intr-un retreat de 3 zile la intamplare, in care au invatat mindfulness meditation sau orice alta metoda meditativa de relaxare. Scanarile cerebrale dinaintea retreat-urilor si dupa acestea au relevat conectivitate functionala sporita in cazul creierelor celor care au mers la mindfulness meditation, adica celulele din regiunile implicate in atentie si control executiv functioneaza mai bine impreuna decat inaintea meditatiei. Aceste modificari nu au fost observate in cazul celor care doar s-au relaxat prin diferite metode.

Citeste si  Criogenie stabilizată cu aldehide

Mai interesant, cand cercetatorii au analizat mostrele de sange la patru luni dupa meditatie, grupul care a facut mindfulness meditation a avut niveluri reduse de Interleukin-6. Grupul care doar s-a relaxat nu a a prezentat nici o modificare.

Daca se va confirma prin alte studii, rezultatele ar sugera ca schimbarile in conectivitatea creierului generate de meditatie ar continua chiar si la patru luni dupa aceasta.

„Credem ca aceste modificari cerebrale ne ofera un marker neurobiologic pentru rezistenta la stres si controle executiv imbunatatite. Meditatia mindfulness ne ajuta sa manageriem mai bine stresul, iar acest lucru contribuie la sanatatea organismului.” – David Creswell

Esantionul studiului publicat in Biological Psychiatry a fost unul limitat, asa ca sunt necesare cercetari ulterioare inainte de a putea spune ca mindfulness meditation afecteaza inflamatia din organism, dar studiul este inca unul care aduce dovezi ce indica un efect palpabil al acestui tip de meditatie asupra organismului. Mai mult, midndfulness meditation e gratuita si nu are efecte secundare, cunoscute pana acum. De fapt, meditatia aceasta presupune petrecerea unei perioade de timp cu atentia in prezent fara a fi distrasa de gandurile si lumea din jurul tau. O puteti practica singuri cu ajutorul unor meditatii ghidate.

[sursa]

Nota autorului

Eu nu am crezut in meditatii si inca sunt sceptic in privinta lor. Am incercat cateva, dar mintea mea este mult prea aglomerata si agitata pentru a se putea linisti. Asta nu inseamna ca exclud in totalitate eventualele beneficii. M-as bucura enorm ca acest studiu sa fie confirmat de altele pentru ca stresul cotidian ne afecteaza profund, iar o metoda la indemana de a-l reduce intr-un mod atat de placut nu poate fi decat benefica.

Similare

2 Thoughts to “Meditația chiar ajută”

  1. Dragos Cristea

    Mecanismul prin care actioneaza mediatatia este indirect, reducand nivelul de stres, de activare fiziologica, automat modifici niste parametri legati de secretia hormonala, corticosteroizi, adrenalina etc, axa hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenala. La nivel genetic modificarile sunt de natura epigenetica, sunt studii care arata ca expunerea la stres modifica expresia genelor care produc dopamina sau serotonina in creier, meditatia probabil poate produce efectul invers, sunt ceva studii vezi Fredrickson care demonstreaza efectul emotiilor pozitive asupra sanatatii. Ce vreau sa zic este ca studiile sunt corelationare, tu folosesti termenul de legatura care suna cam cauzal, de fapt este doar asocierea cu anumite efecte. Cred ca la fel se poate demonstra ca folosirea unei tehnici de relaxare (Training autogen) poate conduce la rezultate asemanatoare. Sunt putin sceptic legat de mindfulness si de meditatie, pentru ca difera fata de practica unui calugar budist, calugarul are un stil de viata special, mediteaza mult mai mult decat un occidental, are o filosofie dupa care se ghideaza. Plus de asta exista tendinta de a exagera efectul, probabil ca ajuta, intrebarea cat de mult ?, o fi marimea efectului semnificativa statistic insa explica doar 30% din efectul asupra Interleukinei-6, e o marime mica a efectului, nu am gasit studiul la liber, insa esantionul pe care s-a facut studiul este mic.
    De asemenea sunt autori care vorbesc de efectele negative pe care le poate avea practica meditatiei vezi:
    http://www.theguardian.com/lifeandstyle/2016/jan/23/is-mindfulness-making-us-ill
    https://bookshop.theguardian.com/catalog/product/view/id/283080/

    1. Intr-adevar, esantionul este foarte mic, asa cum am mentionat si in articol. Studiul nu trebuie luat ca atare ci trebuie mai intai confirmat si de altele cu mult mai riguroase. Este un inceput interesant al unei discutii ce merita purtate.

Leave a Comment