“Tabelul evoluţiei prezentat în şcolile din România, care pleacă de la maimuţă şi se sfârşeşte cu Homo Sapiens”, este văzut în afară “ca o caricatură”

carte mic

Ştiaţi că nu ne tragem din maimuţe, nu-i aşa? Ei bine, în România, evoluţia ca materie de studiu a dispărut aproape complet din şcoală şi universităţi, iar tot ce a rămas este un tabel liniar care pleacă de la maimuţă şi ajunge la Homo Sapiens. Ei bine, realitatea e diferită: “Nu există nici un animal pe planeta asta care să fi avut o evoluţie liniară. Evoluţia este ca ramurile unui copac. Noi nici nu ne tragem din maimuţă! Darwin niciodată nu a spus asta, e o idee greşită pe care cei mici o învaţă”. Acesta este argumentul jurnalistului de ştiinţă Adrian Nicolae pentru reintroducerea materiei “Evoluţie” – măcar ca opţional -, despre care a vorbit pe larg la Sound of Science. Un argument mai serios este cartea sa proaspăt ieşită de la tipar, “Revoluția după Darwin. Pledoarie pentru specia umană“, care se lansează concomitent cu noul număr al revistei acum independente Ştiinţă şi Tehnică, de Ziua Darwin.

Evoluția, materie pe cale de dispariție în școli, dispărută în universități

Adrian Nicolae este jurnalist de știință, scrie la revista Știință și Tehnică și este un mare pasionat de antropologie. Joi, 12 februarie, de Ziua Darwin, îşi lansează propria carte, născută tocmai din pasiunea pentru acest domeniu vast al ştiinţei: “Revoluția după Darwin. Pledoarie pentru specia umană“. Evenimentul este însă mult mai complex: joi se relansează revista Știință și Tehnică, pentru prima dată independentă în istoria sa de 130 de ani.

Sorin Badea: Ce te-a făcut să alegi aceste domenii – antropologia, arheologia – mai puțin cunoscute la noi?

Adrian Nicolae: Glumind, aș spune că, în redacția noastră, fiecare jurnalist are un domeniu de care se ocupă… şi cam toți se ocupă de științele viitorului. Trebuia să fie și un Gică Contra care să se întoarcă spre trecut! Acest volum, ca și revista noastră – nu este un secret -, este un demers idealist. Încercăm să fim “o oază de normalitate într-o lume nebună“. Citatul nu îmi aparține, îi aparține domnului profesor Alexandru Mironov.

Ce am încercat prin acest volum? Să atrag atenția tinerilor, să le aduc în atenție aspecte care, cel puțin la noi în țară, au fost uitate sau trecute deoparte. Este trist că, în școli, evoluția omului nu prea se mai studiază, în mediul universitar a dispărut complet, în România nu mai există un curs complet de evoluția omului. Există doar cursuri disparate.

Petru Stratulat: Ei, bine că a fost până acum religia obligatorie…

Sorin Badea: Încă se mai zbate. Să spunem că “suntem chit”.

Adrian Nicolae: V-aș da un exemplu: Iranul, o țară pe care mulți dintre noi, în necunoștință de cauză, o asociază cu islamismul și cu fundamentalismul. Ei bine, în Iran, de la clasa I până la ultimul an de școală, este interzis să se vorbească despre Coran. Ce spun oamenii de știință este literă de lege.

IMAG2347

În schimb, “acel tabel liniar al evoluţiei care pleacă de la maimuţă şi se sfârşeşte cu Homo Sapiens” prezentat în şcolile din România este văzut în afară “ca o caricatură”

Sorin Badea: Lansezi cartea “Revoluția după Darwin. Pledoarie pentru specia umană” chiar de Ziua Darwin…

Adrian Nicolae: Întâmplarea face ca momentul lansării să coincidă cu Ziua Darwin – nu programasem asta, a fost o întâmplare fericită. Este iarăşi un eveniment pe care noi, românii, nu prea obişnuim să-l serbăm. În afară este extrem de cunoscut, din Australia şi până în Statele Unite, în vestul Europei, se serbează ziua lui Darwin. Asta ni s-a părut nouă o ocazie extraordinară să legăm lansarea cărţii şi a revistei Ştiinţă şi Tehnică. Revista a devenit independentă pentru prima oară în istoria ei de 130 de ani.

(…)

Tot de Ziua Darwin este prezent şi Eduard Olaru, cercetător din Iaşi, care a creat nu mai puţin de 90 de planşe – reproduceri faciale după hominizi sau hominini preistorici, care pleacă de la Sahelantrophus Tchadensis, care are 7 milioane de ani vechime, şi până la Homo Sapiens. Proiectul colegului nostru se numeşte “Proiectul descendenţei – O epopee a speciei umane” (expoziţia “Evoluția umană ilustrată prin portrete și fosile“ fiind vernisată tot în cadrul lansării de joi, 12 februarie – n.red.). Am văzut planşele, îl felicit, este o muncă extrem de migăloasă, în care a pus foarte multă pasiune.

Restul interviului acordat de Adrian Nicolae la Sound of Science poate fi citit aici:

Jurnalistul Adrian Nicolae a vorbit la Sound of Science şi despre căutarea Omului de Neanderthal din România: “Dacă ar fi să se descopere vreunul, cel mai probabil ar fi în Transilvania”

Sorin Badea: Despre ce e cartea ta?

Adrian Nicolae: Aşa cum spuneam, este un demers idealist. Ceea ce mi-am dorit a fost să aduc în atenţia publicului şi în special a tinerilor problematica evoluţiei. Aşa cum spuneam, ea a cam dispărut din şcoli, şi, cred eu, tinerii de astăzi au nevoie şi de o alternativă la ceea ce învaţă în şcoală, aşa cum aţi spus şi voi, la orele de religie. Nu spun că una sau alta este varianta corectă, dar e bine să le spunem copiilor să citească, să cunoască ambele variante, şi apoi să tragă singuri concluziile.

Citeste si  Cercetare în România: "Nu e grav că tinerii pleacă din ţară. Problema e că sunt foarte puţini cei care revin"

Practic, ce am încercat eu a fost să aduc în atenţia publicului cele mai noi descoperiri în domeniu. Ca jurnalist de ştiinţă, am fost tot timpul la curent cu tot ceea ce s-a descoperit în ultimii patru-cinci ani. Ori tocmai descoperirile astea am încercat să le aduc şi să le lipesc pe teoriile mai vechi. Să înlocuiesc, acolo unde este cazul, teoriile vechi cu cele noi. A reieşit o idee de evoluţie schimbată mult faţă de ceea ce ştiam noi.

Vă dau un exemplu: în şcolile din România încă se prezintă astăzi acel tabel liniar al evoluţiei omului, care pleacă de la maimuţă, trece pe la Homo Habilis, Homo Erectus, Omul de Neanderthal şi se sfârşeşte cu Homo Sapiens. Ei bine, în afară, el este văzut cel mult ca o caricatură. Nu există nici un animal pe planeta asta care să fi avut o evoluţie liniară. Evoluţia este ca ramurile unui copac şi aşa este şi evoluţia omului. Cu atât mai mult cu cât noi nici nu ne tragem din maimuţă! Darwin niciodată nu a spus asta, e o idee greşită pe care cei mici o învaţă. Ori tocmai lucrurile astea încerc să le aduc eu în carte: să vorbesc despre toate speciile umane despre care avem cunoştinţă în momentul de faţă. Sunt cel puţin 14 specii umane descoperite şi, mai mult ca sigur, există şi altele.

carte mare

Personal, aştept cu nerăbdare rezultatele unor studii începute acum doi ani în Germania, la Institutul Max Planck, conduse de paleogeneticianul Svante Pääbo, asupra unui individ vechi de 400.000 de ani descoperit la Atapuerca, în Spania. Se presupune că acel individ este strămoşul Omului de Neanderthal, o variantă hibridă între Homo Heidelbergensis, un hominid mai vechi din Europa, şi Omul de Neanderthal. Ei bine, a fost descoperit acum doi ani ADN-ul mitocondrial al acelui individ şi a fost o mare surpriză, nimeni nu se aştepta la aşa ceva: acel ADN mitocondrial este Denisovan.

Denisovanii sunt o specie descoperită acum patru ani – nu avem decât doi dinţi şi o falangă de la un copil, dar în schimb avem datele genetice, care arătau că au trăit acum circa 40.000 de ani în Asia. Ce căutau ei acum 400.000 de ani în Europa? Asta o va spune testul final, cel care va trebui să dezvăluie ADN-ul nuclear al individului respectiv. Rezultatul ăsta va spune mult despre evoluţia umană.

IMAG2356_1

Coordonatele zilei de joi, 12 februarie, Ziua Darwin: Relansarea revistei Ştiinţă şi Tehnică; Lansarea cărţii “Revoluția după Darwin. Pledoarie pentru specia umană”, de Adrian Nicolae, şi vernisajul expoziţiei “Evoluția umană ilustrată prin portrete și fosile”, creaţia lui Eduard Olaru. Ora 18:00, Casa Eliad, Bulevardul Mircea Vodă nr. 5, intrare şi parcare gratuite.

Despre revista Ştiinţă şi Tehnică

Cea mai veche revistă ştiinţifică din România se relansează într-o nouă prezentare, pentru prima dată independentă în întreaga sa istorie de aproape 131. Precursorul revistei Ştiinţă şi Tehnică a apărut în 1884, sub denumirea “Ziarul călătoriilor și al întâmplărilor de pe mare și uscat”, ca primă publicație românească de popularizare a științelor, editată de ziaristul şi profesorul de origine italiană Luigi Cazavillan.

În 1917, gazeta se redenumeşte: “Ziarul științelor și al călătoriilor”. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial îşi întrerupe apariţia, revenind în 1948 sub numele de “Revista de Știință și Cultură”. Şase ani mai târziu, în 1954, este contopită de autorităţile comuniste cu o publicaţie ceva mai obscură, revista “Știință și Tehnică pentru Tineret“, apărută în 1949. Contopirea celor două entităţi a generat şi ultima denumire, pe o păstrează şi azi – “Știință și Tehnică”. Până în 2008, a apărut fără întrerupere, pentru ca apoi criza economică să îşi facă simţite efectele şi să o sisteze cu totul. În 2011, revista a fost relansată de Fundaţia Dinu Patriciu şi trustul Adevărul.

În ianuarie 2015, echipa redacţională s-a desprins din trust, cu tot cu numele consacrat, alegând pentru prima dată un drum independent.

INTERVIUL COMPLET AICI (AUDIO):

Ella Moroiu

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 400 de semne, cu citarea sursei și cu link spre pagina acestui articol.

No Comments

Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Plugin creado por AcIDc00L: noticias juegos
Plugin Modo Mantenimiento patrocinado por: posicionamiento web