Medicina 

Theranos – o poveste perfecta

Theranos este o companie din Sillicon Valley („start-up”) cu o poveste perfecta. Fondatoarea, Elizabeth Holmes, a renuntat la Standford la 19 ani pentru a-si urma visul de a schimba lumea cu o picatura de sange.

Photograph by Stuart Isett/A fondat compania Theranos si a promis teste medicale fara a mai fi nevoie de punctii venoase pentru a ajunge la o lume „in care nimeni nu trebuie sa-si ia la revedere prea curand”. Poarta uniforma feminizata a lui Jobs si e un fel de vegan. Avea reteta perfecta pentru a face milioane, pentru a strange glorie -a ajuns sa dea mana cu presedintele SUA- si faima -a aparut in toate revistele mari din SUA, de la Forbes la Glamour.

Problemele au aparut atunci cand publicul a cerut ca povestea sa devina realitate. Au existat sceptici inca de la inceputurile ascensiunii fulminante a companiei. Si pe buna dreptate. In lumea stiintifica orice cercetare noua trebuie sa treaca printr-un proces numit „peer review”, in care alti specialisti analizeaza datele ce sustin cercetarea. Lumea medicala inca asteapta datele din partea Theranos.

Institutia care certifica medicamentele in SUA, FDA-ul, nu a aprobat folosirea tehnologiei patentate de Theranos pentru majoritatea testelor sangvine, exceptand diagnosticul herpes-ului. Iar recent, o furtuna mediatica s-a abatut asupra companiei, cu publicatii ca The Wall Street Journal, The New York Times, Wired si multe altele care spun ca Theranos NU produce teste nedureroase, cu rezultate mai rapide si comparabile cu standardul, asa cum sustine. In afara faptului ca au primit raspunsuri si/sau acuzatii din partea departamentului legal, nu s-a schimbat mare lucru in afara de consiliul director.

Citeste si  Povestea doamnei Tuberculoză

Problema este ca avalansa Theranos devine greu de oprit. Povestea a fost atat de buna incat a convins numerosi entuziasti, de la presedintele SUA la directori de spitale si clinici care au vrut sa implementeze noua si minunata tehnologie inaintea tuturor. Iar daca lumea isi permite sa mai cada in plasa prototipurilor marginal functionabile, cum a fost istoria cu google glass, s-ar putea sa nu-si permita sa se joace asa cu medicina. Exista motive destul de intemeiate pentru durata destul de lunga de timp intre cercetare si implementare in medicina – in medie 17 ani de la laborator in practica. Si, cu toate ca toti am vrea ca aceasta durata sa se scurteze, oare ne permitem sa investim milioane sperand intr-un miracol instant?

Similare

Leave a Comment