Anul 2020 in Stiinta

Anul 2020 a fost unul foarte dificil in zona aceasta a Sistemului nostru Solar, dar a fost un an nemaipomenit in Stiinta. De la o explozie colosala si pana la niste „sughituri” misterioase in Spatiu, iata cateva dintre cele mai faine momente ale anului 2020.

Boom!

Una dintre cele mai puternice explozii care au avut loc, probabil, in Univers in urma cu 390 de milioane de ani, pe cand pe Terra paseau primele creaturi pe patru picioare, a ajuns la noi in 2016, dar in 2020 oamenii de stiinta au reinterpretat datele culese. O gaura neagra super-masiva din clusterul Ophiuchus a expulzat un jet de materie care a facut o gaura uriasa in gazul din jurul sau. Abia anul trecut au inteles cercetatorii cat de masiv a fost evenimentul acesta: de 5×10 la puterea 54 jouli. Ca sa intelegem mai usor, cu aceasta cantitate de energie ai putea rupe in bucati 300 de miliarde de stele din Calea Lactee si cateva sute de galaxii.

Pot sa vad Sistemul Solar de aici

Daca vrei sa navighezi printre stele, ai nevoie de o harta si fix asta au facut cei de la Observatorul Spatial Gaia al Agentiei Spatiale Europene, folosind datele adunate de la 1.8 miliare de obiecte cosmice. Aici numaram stele apropiate si indepartate, asteroizi, comete si nu numai.

Vrei sa afli pozitia, viteza, spectrul si nu numai a 0.5% din obiectele galaxiei noastre? Ai noroc. Peste 1.600 lucrari stiintifice au fost publicate folosind date obtinute de Gaia, iar astronomii sunt siguri ca vor mai trece multi ani in care vor extrage informatii de acolo.

Pierderea unei legende

In 2020, l-am pierdut pe unul dintre cei mai inteligenti si admirati oameni – Freeman Dyson. Un om cu o imaginatie uimitoare, cel care si-a imaginat Sfera Dyson, care este o megastructura ipotetica ce inconjoara o stea pentru a-i colecta intreaga energie solara. Pana acum, astronomii nu au detectat nici o sfera Dyson in galaxia noastra sau in celelalte, dar visul lui Freeman continua sa existe.

Restart la aproape 20 de miliarde de km distanta

Pe 28 ianuarie 2020, sonda Voyager 2 a NASA calatorea prin spatiul interstelar cand a dat eroare. Sonda a intrat in moarte clinica fix inainte sa faca o manevra planficata in care sa se roteasca la 360 de grade pentru a-si calibra un instrument de la bord. Ca rezultat, doua sisteme ale sale, ambele mari consumatoare de energie, au rulat simultan fapt care a declansat sistemul de protectie pentru a nu epuiza energia de la bord. Software-ul acesta opreste instrumentele stiintifice pentru a conserva energie. Sa nu uitam ca nu o putem realimenta. Este incredibil de departe. Pentru a salva sonda, inginerii au trimis comenzi, care au ajuns la Voyager 2 dupa 17 ore cu viteza luminii. Raspunsul a venit de la sonda dupa alte 17 ore. Interventia a fost un succes. Voyager 2 isi continua misiunea stiintifica.

Am gasit viata pe Venus, si apoi nu am mai gasit-o

Ar fi fost prea frumos ca sa fie adevarat: dovezi ale existentei vietii in norii planetei Venus, o lume desprinsa, parca, din infern. Motivul banuielii a fost legat de prezenta fosfinei, o substanta chimica emisa pe Terra de bacterii anaerobe.

Pentru ca fosfina detectata sa fi provenit de la bacterii anaerobe, cantitatea necesara in nori lui Venus ar fi trebuit sa fie cu mult mai mare decat au detectat oamenii de stiinta. Din acest motiv, semnalul a fost considerat, in cele din urma, a fi o eroare. Nu am gasit acum viata extraterestra, dar timpul nu este pierdut.

Tardigradele au invadat Luna

Daca tot vorbim despre posibilitatea vietii in Univers, sa ne uitam putin la Luna. In aprilie 2019, sonda israeliana Beresheet s-a prabusit pe Luna. Intr-o incercare de a documenta viata de pe Terra, o organizatie non-profit intitulata Arch Mission a trimis la bordul sondei o librarie a vietii, care a numarat discuri cu 30 de milioane de pagini cu informatii despre Terra, o copie in limba engleza a Wikipedia, mostre ADN umane si mii de tardigrade dezhidratate, fapt care le incetineste metabolismul si le tine suspendate intr-o stare latenta.

Citeste si  Omul care a baut substante radioactive pana a ramas fara mandibula

Ideea a fost ca acestea sa fie rehidratate de cineva sau ceva, ca acestea sa revina la viata. Din pacate, sonda s-a prabusit pe Luna si a pierdut legatura cu Terra. Oamenii de stiinta spun ca, daca ceva ar fi supravietuit, cu siguranta tardigradele ar fi acestea.

Sa nu uitam FRB-urile

Anul 2020 a fost marcat si de FBR-uri (fast radio bursts = eruptii radio rapide). Oamenii de stiinta au gasit sursa in vecinatatea noastra cosmica: o stea exotica intitulata magnetar. Este miezul unei stele moarte, dar care continua sa existe cu un camp magnetic urias. Se pare ca uneori magnetarii „ragaie” (scuze!) o cantitate uriasa de energie care este detectata pe Terra ca o eruptie de unde radio.

Apa pe Marte

Marte are apa lichida. Ba este uscat. Stai. De fapt, a avut apa la un moment dat. Planeta Rosie i-a amagit pe astronomi de-a lungul timpului in privinta asta. Am tot sperat ca exista apa lichida pe Marte pentru ca acolo unde exista apa, exista si sanse ca viata sa prospere. La inceputul lui 2020, astronomii au pretins ca nu exista un lac ci patru. Problema ar fi ca apa este una extrem de sarata si ca se afla sub un strat gros de 2 km de dioxid de carbon inghetat la Polul Sud. Nu toti astronomii impartasesc aceasta teorie.

Pachet pentru acasa

2020 a fost anul Sistemului nostru Solar. Trei sonde spatiale independente au fost trimise pentru a lua mostre din cosmos pe care sa le trimita apoi spre Terra. NASA a lansat OSIRIS-REx spre asteroidul Bennu, care a colectat atat de multa materie incat a dat pe afara.

Misiunea japoneza Hayanusa2 a luat mostre de pe asteroidul Ryugu, care apoi au ajuns in siguranta pe Terra. Sa nu uitam misiunea chineza Chang’e 5, care a coborat pe Luna cu obiectivul de a trimite o mostra pe Pamant. Din pacate, landerul s-a stricat.

O gaura neagra si mare

Astronomii s-au folosit de undele gravitationale, care sunt unde de soc provocate de evenimente cosmice dramatice, pentru a detecta coliziunile unor gauri negre. Deja acest lucru nu mai e o stire astazi, dar in 2020, astronomii au anuntat ca au detectat cea mai mare coliziune de pana acum: o fuziune titanica intre o gaura neagra de 85 de ori mai masiva decat Soarele si o alta cu o masa de 66 de ori mai mare decat cea a selei noastre. In urma acestei ciocniri a rezultat o gaura neagra cu o masa de 142 de ori mai mare decat Soarele. Energia rezultata a fost echivalenta a 9 stele precum Soarele.

Superconductor la temperatura camerei

Urmatoarea bomba vine din mecanica cuantica. Superconductorii sunt foarte faini. Datorita mecanicii cuantice, si in conditii speciale, electronii se comporta ciudat si se pot deplasa fara a pierde energie. Asta inseamna ca putem crea tehnologii in care electricitatea sa curga fara rezistenta.

Din pacate, pentru ca superconductorii sa funcitioneze, fizicienii trebuie sa ii aduca la temperaturi extrem de scazute, dar in 2020 au reusit sa descopere un superconductor la o temperatura apropiata de cea a camerei: 15 grade celsius. Nu trebuie decat sa creeze presiuni similare celor existente in centrul Pamantului.

Ia-o pe asta, COVID-19!

SARS-CoV-2 a devastat omenirea, atingand nivelul de pandemie in doar doua luni, dar Umanitatea a ripostat cu cea mai tare arma din dotare: vaccinul. Vaccinurile aflate acum pe piata targeteaza o proteina anume din virus pe care acesta o foloseste pentru a ne invada celulele. Primul pas in acest razboi a fost sa identificam aceasta proteina. Cu ajutorul ei, companiile farmaceutice au putut crea vaccinurile care sa ne pregateasca sistemul imunitar.

vaccin-covid

Surse:
These 10 Amazing Physics Stories Were Massive News in 2020 (sciencealert.com)
The wildest space stories of 2020 (inverse.com)