Avem nevoie și de un vaccin social împotriva acestei crize

COVID-19 este cauzată de un nou tip de coronavirus. Deși suntem familiari cu coronavirusurile încă din 1960, cel cu care ne confruntăm acum este unul nou, care nu răspunde la vechile tratamente pe care le-am dezvoltat până în prezent. Așa că ne aflăm în prezența unei crize medicale de proporții enorme pentru că ne lipsește cunoașterea colectivă în a ne lupta cu un astfel de virus.

Această criză medicală este dublată de o criză economică. În mod similar felului în care suntem familiari deja cu coronavirusurile, știm destul de multe și despre crizele economice, pentru că ne-am mai confruntat cu ele în trecut. Totuși, această criză economică prin care trecem acum este la rândul ei una nouă și nici ea nu va răspunde la vechile tratamente pe care le cunoaștem.

În încercarea de a combate COVID-19, oamenii de știință și medicii lucrează să descopere un tratament nou care să salveze vieți. Nu vedem însă economiști și oameni politici lucrând să descopere o modalitate nouă prin care să aplaneze criza economică. În repetate rânduri, economiștii s-au bazat și se bazează pe aceleași modele economice care își au rădăcinile în cărți tipărite în 1950, care, la rândul lor, sunt fundmentate pe teorii economice din 1850.

Orice analiză economică ce apare zilele aceastea vorbește despre alarmanta scădere înregistrată cu privire la creșterea PIB. Timp de decenii, creșterea PIB a fost folosită ca unul dintre cele mai importante indicatoare ale sănătății economice. Creșterea continuă a PIB a fost obiectivul fiecărei națiuni. Având în vedere criza medicală și cea socială în care ne aflăm în prezent, un astfel de indicator economic nu poate rămâne singurul care captează atenția globală. Trebuie să setăm un nou obiectiv, unul care să se potrivească mai bine vremurilor dificile în care ne aflăm.

Însă un nou obiectiv nu poate fi atins dacă vom continua să ne limităm gândirea între pereții aceleiași paradigme eonomice stabilite de oameni care au trăit cu sute de ani înaintea noastră, oameni înconjurați de contexte atât de diferite de ale noastre.

Poate că a venit momentul pentru implementarea venitului de bază necondiționat (universal basic income). Nu știm exact cum ar fi modelată societatea de o astfel de politică. Nu a fost niciodată implementat un venit de bază necondiționat la scară largă niciunde pe Pământ.

Ceea ce știm sigur și fără nicio îndoială, pentru că s-a mai întâmplat în trecut, e ce se întâmplă cu oamenii care suferă din cauza efectelor unei crize economice de magnitudini similare celei pe care urmează să o simțim acum. Știm sigur că există oameni care se sinucid ca urmare a lipsei unui loc de muncă și a datoriilor acumulate – știm asta pentru că s-a întâmplat după criza financiară din 2008. Știm sigur că oamenii devin abuzivi și violenți – am observat astfel de comportamente înainte și le observăm chiar și acum, la începutul acestei crize. Știm sigur că oamenii care suferă de lipsa resurselor de bază pentru supraviețuire, vor comite infracțiuni pentru a-și satisface nevoile.

Și mai e ceva ce știm sigur – chiar dacă nu a fost implementat niciunde ca politică națională, toate experimentele derulate până acum în lume cu privire la venitul de bază necondiționat au diminuat considerabil aceste efecte negative menționate anterior. Fiecare dintre experimente, deși aplicate la o scară mică, a generat rezultate impresionante – a scăzut infracționalitatea, deci și costurile aferente gestionării acestui fenomen; au scăzut costurile cu serviciile medicale; beneficiarii venitului s-au angajat, și-au crescut veniturile, au investit, au pornit afaceri; banii câștigați în plus de beneficiari, au fost cheltuiți mai departe în comunitățile din care făceau parte, contribuind la bunăstarea economică din zonă.

Având în vedere diferențele între certitudini și incertitudini, de ce nu încearcă economiștii și oamenii politici, la fel cum oamenii de știință o fac, să gasească un ”vaccin” împotriva acestei crize? Un vaccin social. Poate că un venit de bază necondiționat ar putea să îndeplinească acest rol acum. La fel cum fiecare ban cheltuit pe un vaccin evită cheltuirea a mult mai mulți bani pentru un tratament, tot așa banii cheltuiți pentru un vaccin social ar salva pierderile enorme cauzate de lipsa unei astfel de măsuri. Sărăcia este scumpă, însă gândirea noastră economică nu este modelată de așa manieră încât să vedem costurile în felul acesta.

Când termenul ”economie” a fost descris pentru prima dată, economia era considerată o artă. Apoi a devenit o știință. Totuși, în mod foarte diferit de știință, economia nu pare că își îmbunătățește vreodată metodele. Aceasta ar putea fi cea mai bună perioadă ca economiștii să devină creativi.

Keynes spunea că ”dificultatea nu stă în ideile noi, ci în cele vechi care se ramifică în fiecare colt al minții noastre”. Poate că acum ar fi momentul să ne dezvățăm de lucrurile pe care le-am știut până acum și ne-au ținut pe loc și să construim o paradigmă economică nouă. La finalul acestei crize, lumea va avea în continuare tote resursele naturale pe care le-am descoperit până acum, toată tehnologia pe care am inventat-o până acum, tot know-how-ul pe care l-am acumulat până acum. Singura ”resursă” care ar trebui să ne preocupe este cea umană. Cu gândirea potrivită, această criză ar putea să rămână doar una medicală.

Anca Stănescu