COVID-19: Cum diminuăm riscul de infectare de sărbători

Știrea că Marea Britanie, Canada și Statele Unite au aprobat deja folosirea vaccinului COVID-19 dezvoltat de Pfizer/BioNTech, combinată cu faptul că în unele orașe din România au apărut decorațiuni și că ne apropiem de concediile și vacanțele de Crăciun, pot crea senzația că suntem deja într-un loc mai sigur. Într-adevăr, apariția și utilizarea vaccinului constituie un prim pas colosal pentru revenirea la o viață normală cândva în viitor, însă nimic din ceea ce se întâmplă în prezent în jurul nostru în România nu justifică o eventuală relaxare a măsurilor de precauție.

Dacă plănuiți să vă vedeți cu familia de sărbători trebuie să țineți cont că nicio măsură de precauție nu elimină complet riscul de infectare, în afară de aceea de a NU vă întâlni cu familia. Toate măsurile de precauție au ca scop doar diminuarea riscurilor. Este foarte important să facem tot ce ține de noi și să respectăm toate măsurile. Însă oricâte măsuri de precauție ne luăm la nivel individual, COVID-19 e ca un joc în echipă. Nu poți să câștigi dacă doar tu respecți regulile.

Există o serie de întrebări pe care trebuie să ni le punem înainte de a lua decizia de a ne întâlni cu familia de sărbători.

1. Avem în familie persoane cu risc de complicații în cazul infectării cu Sars-CoV-2? De exemplu, frați, surori, verișori (indiferent de vârsta lor) care au diabet, cancer, obezitate, boli de inimă sau de rinichi, hipertensiune arterială? Avem în familie persoane vârstnice (cu sau fără afecțiuni cronice)?

Există dovezi considerabile care atestă că persoanele cu anumite afecțiuni cronice dezvoltă forme mult mai severe de COVID-19, care conduc deseori la deces. Listele afecțiunilor cronice care prezintă un astfel de risc, publicate de CDC sau OMS, nu sunt exhaustive și pot fi completate pe măsură ce se acumulează tot mai multe date despre acest virus. Astfel că absența unei anumite afecțiuni de pe lista celor care prezintă riscuri nu este o garanție că în cazul infectării forma în care se va manifesta boala va fi una mai ușoară. Recomandarea este ca orice persoană care suferă de o afecțiune constatată să verifice cu medicul curant riscurile personale la care se supune în această perioadă și să determine dacă sunt necesare precauții suplimentare.

De asemenea, trebuie luat în considerare faptul că pot exista persoane care să nu cunoască faptul că suferă de o anumită afecțiune. La începutul acestui an, a apărut un studiu care evidenția faptul că 85% din români amână vizita la medic chiar dacă se află într-o situație care impune o opinie medicală. Astfel că, după ce trecem pe listă persoanele din familie despre care știm că suferă de o anumită afecțiune, ar trebui să ne gândim când au fost ultima dată părinții noștri la medic.

Persoanele vârstnice, indiferent că suferă de afecțiuni cronice sau nu, fac parte din categoria cu risc crescut de complicații în cazul infectării.

2. Cu ce mijloc de transport mă voi deplasa când îmi voi vizita familia?

Transportul în comun prezintă un risc considerabil din cauza imposibilității de a păstra distanța față de cei din jur. Singura variantă care elimină acest risc este mașina personală sau o mașină închiriată, dacă există această posibilitate. Însă chiar și dacă vom călători singuri în mașină, e important să limităm opririle de pe traseu și potențialele interacțiuni cu străini în timpul călătoriei. Putem să ne luăm apă și mancare de acasă și să evităm astfel opririle în benzinării pentru acest scop.

3. E suficient dacă toată lumea din tren, autobuz, avion, poartă mască și dacă mâinile și suprafețele sunt dezinfectate?

Măștile sunt eficiente în diminuarea răspândirii virusului. Dezinfectarea mâinilor și a suprafețelor este eficientă în diminuarea răspândirii virusului. Însă nici măștile și nici dezinfectarea nu substituie distanțarea de alți oameni, ci trebuie utilizate în completarea distanțării. Mai mult, pentru a-și îndeplini scopul de diminuare a riscului, măștile trebuie utilizate și purtate corect. Din păcate, foarte multe persoane încă poartă masca în mod incorect – fie sub nas, fie complet sub bărbie, anulând practic orice efect de protecție. Este foarte posibil să călătorim în același mijloc de transport în comun cu persoane care procedează în felul acesta. Astfel că nu este suficient să ne asigurăm că purtăm noi masca corect, ci, pentru a fi în siguranță, ar trebui să ne asigurăm că și cei din jurul nostru fac asta pe tot parcursul drumului, ceea ce într-o călătorie ce se poate întinde timp de câteva ore este imposibil. De asemenea, unii dintre pasageri vor fi nevoiți să își dea masca jos ca să bea apă sau să mănânce – toate acestea sunt riscuri pe care trebuie să le luăm în considerare.

În situația în care decidem să ne expunem și să călătorim sau să interacționăm cu alte persoane sub orice altă formă, trebuie să fim conștienți că la niciun moment nu putem avea încrederea că e suficient să fim noi informați și să știm să ne purtăm singuri de grijă. Grija pe care o avem noi, trebuie să fie dublată în egală măsură de grija tuturor celor din jur, pentru a da rezultate.

4. Dacă m-am văzut doar cu prietenii apropiați în aceasta perioadă, pot să îmi vizitez familia?

Poate fi în mod natural greu să ne ”apărăm” de prieteni si e probabil să ne creeze o falsă siguranță faptul că ne întâlnim doar cu persoanele de care suntem foarte apropiați. Chiar dacă e posibil ca recomandările să dea unora dintre noi de înțeles să evităm mai degrabă aglomerațiile și persoanele străine, există un risc similar să ne infectăm și de la acei prieteni apropiați, singurii cu care ne-am întâlnit în această perioadă. E posibil ca fiecare dintre acești prieteni apropiați să se fi întâlnit cu alte persoane, fie la locul de muncă, fie în alte circumstanțe. La rândul lor, toate acele persoane cu care prietenii apropiați au interacționat, e posibil să fi luat contact cu alte persoane. În felul acesta se creează o altfel de aglomerație, una de întâlniri în lanț, din aproape în aproape.

5. Dacă am un test COVID-19 negativ, pot sa îmi vizitez familia?

Testele negative COVID-19 nu prezintă o confirmare a faptului că întâlnirea cu familia va fi una sigură. Chiar și la aproape un an de când ne confruntăm cu această situație, oamenii de știință nu au încă certitudini cu privire la multe dintre problemele cu care ne confruntăm. De exemplu, nu știm încă exact care este momentul de la care o persoană infectată cu Sars-CoV-2 generează un test pozitiv. Virusul se multiplică exponențial în organism. Pot exista situații în care o persoană cu COVID-19 să fie testată negativ dimineață și pozitiv după-amiază. De asemenea, există riscul unui test fals negativ. Astfel că o recomandare suplimentară este aceea de a ne izola timp de 2 săptămâni înainte de ne vizita familia. Izolarea presupune că timp de 2 săptămâni înainte de a ne vizita familia stăm în casă, anulăm toate interacțiunile cu alte persoane, nu ne întâlnim nici cu prietenii apropiați și nici nu mergem la locul de muncă. Putem încerca să obținem câteva zile libere mai devreme anul acesta, sau, dacă e posibil, să încercăm să muncim de acasă înainte de concediu. Scopul este să avem cât mai mult timp să ne izolăm înainte de a ne vizita familia.

6. Suntem în siguranță dacă în timpul întâlnirii cu familia purtăm tot timpul mască?

Măștile diminuează (dar nu elimină complet) riscul infectării dacă sunt purtate corect de toată lumea aflată într-un spațiu. Însă ele nu înlocuiesc distanțarea, ci vin în completarea ei. Dacă plănuim să purtăm mască în timpul întâlnirii de sărbători cu familia, va trebui să ne gândim dacă cei din jurul nostru vor înțelege că asta înseamnă că nu vom mânca împreună de Crăciun și să îi informăm din timp cu privire la acest aspect. Va trebui de asemenea să anticipăm cum vom reacționa când, deși am informat din timp despre felul în care se va desfășura întâlnirea, vor fi făcute presiuni asupra noastră să gustăm măcar vreun preparat tradițional. Ar fi util să pregătim din timp răspunsuri pentru astfel de scenarii. Dacă în urma evaluării riscurilor vom decide să mâncăm totuși împreună de sărbători, e important să insistăm ca măcar distanța la masă să fie păstrată, să nu împărțim mâncare din aceeași farfurie și să nu încurcăm tacâmurile între noi. O recomandare utilă este aceea de a nu asculta muzică sau de a da volumul foarte încet, astfel încât să nu fie nevoie să ridicăm vocea pentru a ne auzi unii pe alții. Când vorbim tare, eliminăm mai multă salivă în jurul nostru, aceasta fiind una dintre principalele metode de transmitere a virusului. În mod similar, asta înseamnă că nici să cântăm colinde nu este o idee bună. De asemenea, ventilația este crucială în limitarea răspândirii virusului. Chiar dacă va fi foarte frig afară, este o idee foarte bună să ne îmbrăcăm mai gros și să ținem un geam deschis sau să aerisim cât mai des încăperea în care vom sta cu toții. E foarte util să amintim familiei să aerisească bine încăperea imediat după ce vom părăsi casa. Din păcate, nu ar trebui să ne îmbrățisăm la plecare.

Este foarte important de reținut că foarte multe cazuri de COVID-19 provin din transmitere de la persoane asimptomatice. Chiar dacă vă simțiti în perfectă stare de sănătate, e posibil să aveți virusul și să îl transmiteți mai departe.

Deși situațiile expuse mai sus tratează cazul unui membru al familiei care călătorește pentru a-și vizita familia și analiează riscurile pe care le prezintă el/ea pentru cei de la destinație, întrebările trebuie puse și în sens invers. De exemplu, ar trebui să verificăm cât de expuși la virus sunt membrii familiei pe care urmează să îi vizităm. Există riscul ca ei să ne transmită de fapt nouă virusul? Avem noi, cei ce vom călători, vreo afecțiune cronică? Când e ultima dată când am fost la medic astfel încât să fi putut depista eventualele afecțiuni cronice pe care le-am putea avea?

În final, riscurile trebuie evaluate la nivel individual, în funcție de situația în care ne aflăm fiecare dintre noi și cei din jurul nostru. E important însă ca această evaluare să fie făcută ținând cont de toate informațiile pe care le avem la dispoziție.

Din păcate, în România nu există o sursă unică, oficială, cu informații concrete și actualizate cu privire la COVID-19. Ca atare, recomandările autorităților de a ne informa din surse oficiale nu pot fi puse în practică. Pentru cei care înțeleg limba engleză, există o serie de informații utile și actualizate constant pe pagina guvernului Marii Britanii și pe pagina NHS (corespondentul Ministerului Sănătății de la noi). De asemenea, o resursă extrem de utilă este publicația The Conversation, o publicație independentă unde se publică regulat articole scrise de comunitatea academică sau de jurnaliști care lucrează cu cercetători și instituții de research și prezintă apoi chestiuni complexe într-un limbaj concis și ușor de înțeles de publicul nespecializat.

În absența informațiilor ușor accesibile, care să provină de la autoritățile din România, cei mai mulți dintre noi ne vom informa din publicații online, din articole scrise de persoane care de cele mai multe ori nu sunt specialiști în domeniul despre care scriu. Când facem asta, e important să verificăm credibilitatea unor astfel de surse și să citim orice text cu simț critic. Să verificăm cine sunt autorii unui anumit material și care este sursa informațiilor redate. Dacă autorii nu sunt specialiști în domeniul despre care scriu sau dacă nu au o istorie verificabilă în redactarea de materiale despre un anumit subiect, să verificăm dacă s-au consultat cu un specialist înainte de publicarea informațiilor. Să verificăm cu ce specialiști s-au consultat și dacă există informații suplimentare în spațiul public cu privire la activitatea lor.

Înainte de a publica acest material, noi ne-am consultat cu Răzvan Cherecheș, profesor universitar, directorul departamentului de sănătate publică din cadrul Universității Babes Bolyai din Cluj. Pe Răzvan Cherecheș îl găsiți pe Facebook, LinkedIn și într-o serie de articole publicate în ultima perioadă pe tema coronavirusului. De asemenea, CV-ul lui Răzvan Cherecheș poate fi consultat aici.