Cum de putem reține atâtea informații?

Creierul uman este un lucru minunat. Nu uitati cat de usor putem recunoaste obiecte si trasaturi faciale in ciuda multitudinii variatiilor: putem identifica oricand litera A indiferent de culoare, marime, forma. Acum, cercetatorii au gasit un algoritm care ne-ar putea arata cat de inteligent functioneaza creierul si cum de putem retine atat de multa informatie.

O echipa de la Georgia Tech a descoperit ca un creier uman poate cataloga informatia folosind 1% sau mai putin din informatia initiala.

„Am teoretizat ca proiectia aleatorie poate fi un mod in care oamenii invata. Pe scurt, prezicerea a fost reala. Ne ajung doar 0.15% din datele initiale.” – Rosa Arriaga

Ca parte a experimentului, subiectii au fost rugati sa priveasca imagini originale si abstracte si au fost apoi provocati sa le identifice privind doar mici portiuni din ele. Cercetatorii au venit apoi cu un algoritm computational bazat pe ideea proiectiei aleatorii. Tehnica aceasta comprima informatia intr-un anumit fel sacrificand acuratetea pentru a mari viteza procesarii. Prin aceasta, inteligenta artificiala a putut face testele la fel de bine ca oamenii.

Asta ne-a aratat ca retelele neuronale umane si cele artificiale sunt similare in comportament, a spus echipa, adaugand ca atat omul cat si masina au gasit aceleasi tipuri de date dificil de procesat.

„Am fost surprinsi de cat de aproape au fost performantele la oameni si computer. Designul retelelor neuronale a fost inspirat de modul in care gandesc oamenii, dar este o inspiratie firava. Sa vedem ca performantele se aseamana, este o surpriza.” – Santosh Vempala

Rezultatele nu sunt inca suficient de concludente pentru a demonstra ca folosim o proiectie aleatorie pentru a procesa informatia, dar descoperirile pot indica faptul ca este o explicatie plauzibila pentru ceea ce se intampla in mintea noastra. Invatarea pe baza proiectiilor aleatorii este deja parte a computerelor de astazi necesare pentru procesarea unor cantitati foarte mare de informatii.

„Cum putem intelege atatea informatii din jurul nostru, de tipuri diferite, atat de repede si robust? Cum incep oamenii sa faca asta la nivel fundamental? Este o problema de calcul.” – Santosh Vempala

Descoperirile au fost publicate in jurnalul Neural Computation.