Exoplanete studiate în detaliu cu un nou instrument

exoplanete
Foto: N. Jeremy Kasdin

Observatorul spațial Kepler, lansat de NASA în 2009, a confirmat până în prezent existența a 2.331 de exoplanete – planete care orbitează o stea în afara sistemului nostru solar.

Confirmarea existenței exoplanetelor a deschis calea unor noi misiuni și intrumente științifice pentru determinarea masei, temperaturii și vârstei acestor planete.

Un astfel de instrument este CHARIS, un spectograf de înaltă rezoluție construit de o echipă de ingineri și oameni de știință de la Universitatea Princeton pentru Telescopul Subaru din Hawaii. CHARIS a reușit să izoleze lumina reflectată de o exoplanetă și să permită oamenilor de știință să o analizeze pentru a determina dimensiunea planetei, vârsta acesteia și compoziția atmosferei.

Deși poate părea o acțiune simplă, izolarea luminii exoplanetelor este un proces complicat, dat fiind faptul că lumina acestora este mult mai slabă în intensitate decât cea a stelelor pe care le orbitează. Strălucirea planetelor este dată de faptul că o parte din lumina proiectată de steaua pe care o orbitează este reflectată înapoi în spațiu. Acest fenomen poate fi observat pe Pământ în timpul fazelor lunii de semilună în creștere sau în scădere, atunci când o parte a lunii este foarte strălucitoare, fiind luminată de Soare, iar o parte este vag vizibilă datorită luminii pe care Pământul o primește de la Soare și o reflectă înspre Lună.

Citeste si  Terra pierde oxigen

Primele teste ale spectografului CHARIS au depășit așteptările echipei de la Princeton, care a afirmat că instrumentul va fi disponibil pentru observații științifice ale exoplanetelor din februarie 2017. Câmpul vizual al spectografului este atât de detaliat încât oamenii de știință au reușit să observe norii din jurul unei secțiuni a planetei Neptun, capturați în imaginea de mai sus.

Cercetarea exoplanetelor va deveni un domeniu și mai interesant în viitor, când oamenii de știință vor dispune în totalitate de capabilitățile lui CHARIS și ale telescopului spațial James Webb.

Anca Stănescu