De la misiunea Apollo 11 la misiunile Uniunii Europene

Misiunea Apollo 11, care a dus primul om pe Lună, este deseori etalonul pentru ceea ce oamenii pot să facă atunci când își stabilesc un obiectiv comun.

În 25 mai 1961, președintele John F. Kennedy a ținut în fața congresului american discursul care a deschis calea îndeplinirii ambițiilor sale cu privire la explorările spațiale, spunând:

”Cred că avem toate resursele și talentul necesare. Dar problema e că niciodată nu am luat o decizie la nivel național și nu am mișcat resursele necesare pentru un asemenea eveniment. Nu am definit niciodată țeluri pe termen lung într-o perioadă de timp caracterizată prin urgență și nu ne-am gestionat resursele și timpul astfel încât să îndeplinim acele țeluri.”

Ceea ce înțelesese foarte bine Kennedy era că singurele lucruri care ne pot limita acțiunile sunt capacitățile noastre tehnice și resursele materiale pe care le avem la dispoziție, care trebuie combinate cu un nivel imens de dedicare, organizare și disciplină, astfel încât un scop să fie atins. La 8 ani distanță de la discursul de mai sus, Neil Armstrong și Buzz Aldrin au făcut primii pași pe Lună. Pe lângă entuziasmul generat de orice aventură nouă a umanității în locuri neexplorate anterior, misiunea Apollo 11 a generat efecte reale, concrete, pentru fiecare dintre noi. De exemplu, o mare parte din tehnologia din spatele telefoanelor noastre inteligente derivă din programul Apollo.

Obiectivul programului Apollo a fost unul clar – primii pași ai unui om pe Lună și întoarcerea înapoi pe Pământ în siguranță. Calendarul îndeplinirii obiectivului a fost de asemenea clar – primii pași pe Lună înainte de finalul deceniului (1960-1969).

Cele mai mari provocări cu care ne confruntăm astăzi, de la inegalitatea economică și socială, la starea sistemelor de sănătate și schimbările climatice, necesită un nivel similar de curaj în idei, dedicare, organizare și colaborare. Folosind experiența programului Apollo, există economiști care au conturat ideea gândirii obiectivelor din prezent în termeni de ”misiuni”. Mariana Mazzucato este unul dintre acești economiști, care a publicat la începutul acestui an cartea ”Mission Economy”.

În 2018, Mariana Mazzucato a propus Uniunii Europene să aplice un cadru ”orientat spre misiune” programului de inovație și cercetare Horizon Europe. Inovația orientată spre misiune înseamnă să setezi obiective în jurul unor provocări existente și apoi să lucrezi de jos în sus pentru a le atinge. O astfel de abordare încurajează gândirea pe termen lung și colaborări care conduc la inovație intersectorială. Întreaga filozofie din spatele acestei politici este cuprinsă într-un document finalizat în februarie 2018, care a constituit baza programului de misiuni din cadrul Horizon Europe și care poate fi accesat aici.

Comisia Europeană a ales 5 misiuni ca parte din programul de inovație și cercetare Horizon Europe 2021-27: lupta împotriva cancerului, reziliență și pregătire în fața schimbărilor climatice, oceane și ape sănătoase, orașe neutre din punct de vedere al impactului asupra climei, sol și mâncare sănătoase.

Fiecare dintre aceste misiuni au scopuri declarate, măsurabile, cu termen de împlinire până în 2030. De exemplu, misiunea care are în vedere orașele neutre din punct de vedere al impactului asupra climei are ca scop să susțină și să promoveze 100 de orașe europene în tranziția către neutralitate climatică până în 2030 și să transforme aceste 100 de orașe în centre de experimentare și inovație pentru restul orașelor europene. Una dintre ideile incluse în descrierea misiunii este semnarea unui ”Climate City Contract”, un document cu valoare politică, care va acoperi toate elementele misiunii și care va avea ca părți semnatare orașul, reprezentat prin primar, Comisia Europeană și autoritățile naționale sau regionale relevante (din zona de transport, energie).

Orașele acoperă 3% din teritoriul uscat al planetei, însă produc peste 72% din totalul de emisii de gaze cu efect de seră. Până în 2030, 80% dintre cetățenii europeni vor locui în orașe. Cetățenii au fost și ei implicați în stabilirea detaliilor misiunii. Prima întâlnire dintr-o serie de 13 întâlniri din cadrul dezvoltării acestei misiuni a avut loc chiar în România, în Cluj-Napoca, pe 4 martie 2020.

În următorii 7 ani, 4,5 miliarde de euro (din cele 95,5 miliarde alocate întregului program Horizon Europe) sunt rezervate acestor 5 misiuni, care vor reuni cercetători, oameni de afaceri și sectorul public într-o colaborare pentru un scop comun. Banii vor fi distribuiți către proiecte individuale sau colaborări multinaționale în cercetare și inovație. Primele solicitări pentru propuneri de proiecte vor apărea până la finalul acestui an.

Programul Apollo a fost generat de identificarea unei nevoi considerate urgente la acel moment. Faptul că Rusia lansase deja satelitul Sptunik în 1957, a generat un impuls pentru Statele Unite să își dezvolte capabilități în explorarea spațială. Urgența de a intra într-o cursă spațială a făcut posibilă misiunea spre Lună și toată tehnologia care a rezultat de acolo, printr-o colaborare intensă a sectorului public cu cel privat. Urgențele cu care ne confruntăm astăzi sunt mult mai ample și mai complicate. Dacă reușim să le identificăm corect și să le setăm obiective clare, rezolvarea lor ar putea genera același tip de misiuni inspiraționale cum a fost Apollo 11.