Acum 100 de ani, velele „navei-fantomă” l-au nedumerit pe Einstein — iar acum revin în actualitate

Pe apele reci și agitate ale Mării Nordului, în 1925, o navă neobișnuită își croia drum din Danzig, Polonia, spre Leith, Scoția, intrând în istorie nu prin distanța parcursă, ci prin ingeniozitatea designului. Simplitatea construcției i-a atras atenția chiar lui Albert Einstein, care i-a dedicat mai târziu un eseu.

Despuiată de pânze, catarge și parâme”, scria G. B. Seybold în Popular Science, goeleta de oțel, lungă de 54 de metri, era propulsată doar de „două cilindri ciudați, asemenea unor coșuri uriașe de fum. Dar nu ieșea fum din ele și niciun zgomot de motor nu se auzea. Ca o navă-fantomă, se mișca misterios pe apă fără vreun mijloc evident de propulsie.”

Câteva luni mai târziu, pe râul Charles din Boston, doi ofițeri ai marinei americane, studenți la MIT, lansau propria versiune a acestei nave bizare. „Această ambarcațiune americană”, nota Popular Science în septembrie 1925, „a fost prima demonstrație practică în SUA a faptului că un turn metalic rotativ poate înlocui pânzele de stofă.

La sfârșitul anilor ’20, comenzile pentru așa-numitele „nave cu rotoare” au început să crească. Aceste nave hibrid – care combinau motoare pe petrol sau cărbune cu cilindri verticali rotativi – promiteau reducerea consumului de combustibil la jumătate. Iar promisiunea nu era doar teoretică: în 1926, prima astfel de navă, Buckau, a fost reconstruită ca hibrid și rebotezată Baden Baden. Traversând 11.500 km de la Germania la New York, prin America de Sud, a consumat doar 12 tone de petrol, față de 45 cât ar fi fost necesar fără rotoare. O nouă eră maritimă părea gata să înceapă.

Dar apoi a venit crahul bursier, Marea Criză Economică și prăbușirea prețului combustibilului. Avantajul economic al rotoarelor a dispărut peste noapte, împreună cu tehnologia promițătoare. Un secol mai târziu însă, în plină criză climatică și cu prețuri volatile la petrol, velele Flettner revin în atenția industriei maritime.

Ideea îi aparținea lui Anton Flettner, profesor de matematică și inginer autodidact, care și-a brevetat invenția în 1922. El se bazase pe efectul Magnus – principiul aerodinamic ce explică traiectoria curbată a unei mingi de baseball sau ridicarea unei aripi de avion. Flettner și-a dat seama că, dacă ar menține un cilindru vertical rotindu-se pe puntea unei nave, acesta ar putea transforma vântul în forță de propulsie.

Citeste si  Bateriile vechi de laptop pot alimenta o lumina LED patru ore pe zi, timp de un an

Deosebirea față de velele clasice era majoră: în timp ce pânzele sunt împinse de vânt și pot răsturna ambarcațiunea, efectul Magnus forța cilindrii să se „încline în vânt”, oferind stabilitate chiar și pe furtună. Singurul dezavantaj – rotoarele aveau nevoie de un mic motor ca să se rotească.

În Boston, locotenenții Joseph Kiernan și W. W. Hastings au testat invenția, echipând o barcă de 10 metri cu un cilindru acționat de un motor de 1,5 cai putere. TIME nota atunci că nava se deplasa „fără fum și fără pânze”, iar zgomotul motorului era abia perceptibil.

Industria s-a prăbușit însă odată cu Depresiunea, iar Flettner s-a dedicat altor invenții. A creat servo-tab-urile pentru avioane și nave, folosite și azi, și a adaptat principiul rotoarelor pentru elicoptere, influențând generații de aparate de zbor. Deși a murit în 1961, fără să-și vadă invenția răspândită, moștenirea sa tehnică a rămas impresionantă.

Astăzi, transportul maritim – responsabil pentru peste 80% din comerțul global și 3% din emisiile mondiale de gaze cu efect de seră – caută soluții verzi. În 2023, Organizația Maritimă Internațională și-a fixat obiectivul de emisii net-zero până în 2030. Finlandeza Norsepower, fondată în 2012, a echipat deja 22 de nave cu rotoare și are încă 17 contractate. Deși reprezintă o picătură în oceanul celor peste 100.000 de cargouri active, economiile de până la 25% la combustibil și emisii par suficient de tentante.

Dacă vor rămâne atractive și pe termen lung, rămâne de văzut. Dar, la un secol după ce Einstein se minuna de simplitatea designului, rotoarele lui Flettner par pregătite, în sfârșit, să cucerească mările.

[sursa]