Neutrinul, o particula misterioasa

Neutrinul este o particula elementara de materie, posibil fara masa, de spin 1⁄2 care este afectata numai de interactiunea slaba sau de gravitatie, clasificandu-l astfel un lepton. Neutrinoul, cum mai este denumita particula, a fost descoperit in trei “arome”: muon, tau si electron. Neutrinii au spin de sens opus fata de momentul lor cinetic, fenomen posibil doar daca acestia nu au masa. 

In urma descoperirii experimentale a oscilatiei neutrinilor, si implicit a masei acestora, care in 2015 a adus un premiu Nobel in Fizica cercetatorilor, s-a observat ca un neutrin de o anume “aroma” poate fi masurat ca avand o alta “aroma” la finalul parcurgerii unei distante macroscopice. Pentru a explica limitarile Modelului Standard al Fizicii cu privinta la masa  inexistenta a neutrinilor, oamenii de stiinta au introdus un al patrulea tip de neutrin, numit neutrinul steril, care rezolva problema masei.

Saptamana aceasta, oamenii de stiinta de la NOvA au anuntat noi descoperiri care o sa ne imbunatateasca intelegerea asupra comportamentului neutrinului. Acestia sustin ca cele trei “arome” nu corespund cu cele trei mase pe care le pot avea neutrinii. Starile se raporteaza una la alta printr-un proces complex si putin inteles numit “mixing”.  Se crede ca una dintre cele trei mase posibile ale neutrinilor nu are parti egale de muon si tau, cum s-a considerat initial. Cercetatorii se refera la acest fenomen ca “nonmaximal mixing” , iar rezultatele preliminare de la NOvA indica existenta unei noi alcatuirii ale masei.

In acelasi timp, un alt studiu provenit de la IceCube, un observator de neutrini din Antarctica, sustine ca existenta neutrinoului steril este foarte putin probabila, iar teoria masei ar cadea. Oamenii de stiinta de la Polul Sud au observat aproximativ 100,000 de evenimente ce implica neutrinii, fara sa gaseasca nicio dovada care sa arate prezenta neutrinului cu masa.

Astfel, diferentele in experimente arata cat de misterios si complicat este neutrinul, si cat de putine stim despre el.

[sursa][sursa][sursa][sursa: Stephen Hawking – Scurta istorie a timpului][foto]