Nova antica – o coliziune stelara

Petru Stratulat ,

novaAstronomii au elucidat un mister antic. Observatiile continua asupra unei nove vizibile in est inaintea rasaritului in constelatia Sagetatorului. A fost descoperita pe 15 martie de John Seach, un astronom amator din Australia. Spectroscopia confirma ca este o nova clasica, iar ceea ce vedem noi este urmarea exploziei nucleare care are loc pe suprafata unei stele albe pitice, dar daca privim in urma, prin 1670, intelegem ca o nova poate aparea in moduri diferite.

Nova Vul 1670 a fost observata de astronomi acum peste 340 de ani cand a aparut in constelatia Vulpecula. Cercetarile publicate in Nature au aratat ca nu a fost o nova ci o coliziune stelara. In cazul celor clasice, le putem vedea cum se aprind si apoi se sting usor. Dupa ce Nova Sagittarii 2015 No.2 si-a marit intensitatea luminoasa in ultima saptamana acum se pare ca a atins punctul maxim de magnitudine 4.3, fiind si cea mai stralucitoare nova din constelatie din 1898 si pana astazi.

A mai fost descoperita o nova in consetelatia Sagetatorului luna trecuta, de aceea vorbim in acest articol despre Nova Sagittarii 2015 No. 2. Prima nu a devenit intr-atat de stralucitoare cat sa poata fi observata cu un telescop mic.

Punctul maxim al Novei Vul 1670 a durat aproape trei ani. Putea fi vazuta si cu ochiul liber cu o magnitudine de 2.6. Magnitudinea poarta numele de magnitudine aparenta si este calculata avand ca reper steaua Vega. Cea mai mare stralucire are magnitudine -1, 250% fata de stralucirea stelei Vega, iar cea mai mica 10, adica 0.01% din stralucirea stelei Vega. Nova Vul 1670 a avut, deci, o magnitudine de 2.6, adica aprox 26% din stralucirea stelei Vega.

Citeste si  Gaurile negre ne pot distruge de la ani-lumina departare
This picture shows the remains of the new star that was seen in the year 1670. It was created from a combination of visible-light images from the Gemini telescope (blue), a submillimetre map showing the dust from the SMA (green) and finally a map of the molecular emission from APEX and the SMA (red). The star that European astronomers saw in 1670 was not a nova, but a much rarer, violent breed of stellar collision. It was spectacular enough to be easily seen with the naked eye during its first outburst, but the traces it left were so faint that very careful analysis using submillimetre telescopes was needed before the mystery could finally be unravelled more than 340 years later.
This picture shows the remains of the new star that was seen in the year 1670. It was created from a combination of visible-light images from the Gemini telescope (blue), a submillimetre map showing the dust from the SMA (green) and finally a map of the molecular emission from APEX and the SMA (red). The star that European astronomers saw in 1670 was not a nova, but a much rarer, violent breed of stellar collision. It was spectacular enough to be easily seen with the naked eye during its first outburst, but the traces it left were so faint that very careful analysis using submillimetre telescopes was needed before the mystery could finally be unravelled more than 340 years later.

Mecanismul unei nove rosii se credea a fi ciocnirea a doua stele. Asta se poate intampla cand stelele unui sistem binar se apropie din ce in ce mai mult pentru ca orbitele lor se deterioreaza in timp din cauza uneia dintre ele, care s-ar mari captivand-o pe cealalta in apropierea ei. Aceeasi soarta o va avea Terra, atunci cand Soarele se va mari peste 5 miliarde de ani.

Cand cele doua stele se unesc, materialul este tras din interiorul lor si aruncat in spatiu. Ce ramane in urma seamana cu ce s-a intamplat in cazul novei Vul 1670 – un gaz rece bogat in molecule si praf. In cazul novei din Sagetator, aceasta este vizibila din Australia incepand cu ora 2 noaptea si pana la rasaritul Soarelui, dar va disparea in curand.

sagetator

[sursa]