Secretul Științific pentru Slăbit II

Copii, să începem lecția. Metabolism 1o1. Tot ce am învățat eu în șase ani (la biochimie, fiziologie, diabet și boli de nutriție, endocrinologie, neurologie) foarte, foarte pe scurt. 

Scopul corpului este să supraviețuiască. Pentru a face asta, are nevoie de energie. Pentru energie, arde chestii. Poate arde:

  • glucide (zahăr) – prima sursă de energie, rapidă și disponibilă, dar cu randament mai mic. Skepsisul este că glucidele nu pot intra în majoritatea celulelor pur și simplu. Dacă glucidele ar fi o cheie și receptorul pentru ele un lacăt, atunci insulina ar fi mâna care pune cheia în lacăt. Sunt foarte puține celule care NU au nevoie de insulină, cum ar fi celulele din creier.
  • lipide (grăsime) – a doua sursă, mai lentă, dar mai productivă. Lipidele sunt „rezervele”, ținute într-un depozit numit „țesut adipos”. În exces, el face „colăceii”, „burta”, „celulita” etc.
  • proteine (carne, brânză) – „maneta de urgență”; corpul nu va arde proteine decât dacă rămâne fără glucide și lipide, ele fiind în mod normal folosite pentru a construi lucruri și nu pentru energie (ar fi ca și cum ai încerca să arzi cărămizi)

Glucidele se transformă în glicogen, forma rapidă de stocare (amidonul nostru) și în lipide. Și invers, în funcție de necesități. Dacă organismul are nevoie de energie și nu o are, va genera glucide. Dacă organismul are prea multe glucide, le va depune – da, pe fund, pe abdomen, oriunde există țesut adipos, cel care conține lipidele.

Astfel, unul din parametrii esențiali pentru corp este câtă glucoză are disponibilă, adică câtă glucoză circulă prin sânge – glicemia. Există foarte multe substanțe care cresc glicemia și doar una care o scade, insulina. Insulina își dorește foarte mult să scoată glucoza din sânge și face cu ea cam ce faceți și voi cu mâncarea care rămâne după o petrecere:

  • introduce glucoza în celule. Iar celulele musculare iubeeesc glucoza. În definitiv, cu ea produc energia pentru căldură și mișcare. Și cu cât mușchiul este mai folosit, cu atât formează mai multe „lacăte” (receptori) pentru glucoză. Iar mușchii sunt cel mai mare depozit de glicogen, pentru acele momente când este nevoie de glucoză rapid.
  • orice nu mai intră în celule, bagă în depozit. Așa cum voi puneți mâncare în congelator, insulina pune glucoza unde se poate. Ficatul va transforma glucoza în glicogen și lipide și le va depune. Diferența față de congelator este că omul poate depune ad infinitum (sau până când moare de la excesul de greutate)
Citeste si  Particule magnetice poluante au fost gasite in creiere umane

Insulina este secretată proporțional cu viteza și cantitatea glucidelor asimilate. Orice mâncare are un index glicemic, adică o proporție de glucide raportate la standardul de glucoză pură. De exemplu, mâncăruri cu index glicemic mic sunt legumele, semințele, fasolea iar cu index glicemic mare cartofii, covrigeii, cerealele de pus în lapte. Mai bine, puteți să calculați „încărcarea glicemică”, adică indexul glicemic înmulțit cu câți carbohidrați (simplu, zaharuri) eliberează, adică câtă insulină va fi necesară pentru a scădea glicemia. Iar dacă corpul este plin de glucide și plin de insulină, celulele vor scădea numărul de receptori pentru glucoză, lucru care se numește „rezistență la insulină” sau „pre-diabet”. Practic, dacă inundați corpul cu insulină, la un moment dat nu va mai fi eficientă. Rezultatul va fi o epuizare a organului care o generează, pancreasul, și apariția obezității și diabetului zaharat.

metabolism

Bun, până acum am hotărât că insulina scade glicemia, că cu cât mâncați mai mult zahăr, cu atât veți depune mai mult și că mușchii și creierul sunt mari consumatori de zahăr. Acum, hai să discutăm un pic despre foame.

Multe diete se bazează pe înfometare. Ceea ce cauzează două mari probleme. Prima este că atunci când îți e foame, vei mânca. Poate nu vei mânca mult, dar s-ar putea să mănânci un „snack” care să genereze foarte multe glucide care se duc în locuri. A doua problemă este ghrelina. Ghrelina este un hormonel mic care dă senzația de foame și este eliberată atunci când nu dormim îndeajuns, suntem stresați, anxioși, triști. Iar dacă nu mâncăm pentru că suntem la dietă, dublăm practic cantitatea de ghrelină. Iar ca să ne simțim bine și să scădem ghrelina, evident, mâncăm.

Deci, de fapt, problema este că aveți o abundență de depozite dar nu reușiți să le mobilizați. Astfel, corpul va dori noi surse de glucide. Bun, și atunci, cum le mobilizăm?

Am hotărât deja că mușchii vor crea mai mulți receptori dacă sunt solicitați și am mai hotărât că sunt multe substanțe care generează glucoză în sânge. Unul dintre ei este adrenalina, care se eliberează în diverse situații, inclusiv atunci când facem sport.

În partea a treia vă voi oferi, în sfârșit, secretul științific pentru slăbit.