Cometa 3I/ATLAS ar putea fi investigată de aceste sonde

Cercetări recente analizează posibilitatea ca mai multe nave spațiale să viziteze cometa 3I/ATLAS, oferind oamenilor de știință șansa unică de a observa pe viu un vizitator interstelar – sau chiar de a colecta material mult mai vechi decât corpurile din propriul nostru sistem solar.

Descoperită pe 1 iulie de sistemul ATLAS (Asteroid Terrestrial-impact Last Alert System), 3I/ATLAS este abia al treilea obiect identificat vreodată care traversează sistemul nostru solar și provine, cel mai probabil, din jurul altei stele. Traiectoria și viteza sa – circa 219.000 km/h – sugerează însă o origine și mai spectaculoasă: ar putea proveni din așa-numitul „disc gros” al Căii Lactee, o populație de stele formate acum peste 7 miliarde de ani. Cu alte cuvinte, 3I/ATLAS ar fi cu cel puțin 2,5 miliarde de ani mai veche decât Soarele și planetele noastre, reprezentând o fereastră către „amiaza cosmică”, epoca de maximă formare stelară a Universului.

Ca toate cometele, 3I/ATLAS eliberează material pe măsură ce se apropie de Soare, când radiația solară topește ghețurile din nucleu și le transformă direct în gaze, formând coada și coama caracteristice. Însă exact în perioada de periheliu, când cometa pierde cel mai mult material și devine spectaculoasă, aceasta va fi situată pe partea opusă a Soarelui față de Pământ. Asta înseamnă că telescoapele terestre și chiar observatoarele orbitale precum Hubble sau James Webb nu o vor putea observa.

De aceea, echipa de cercetători condusă de T. Marshall Eubanks (Space Initiatives Inc.) și Andreas M. Hein (Universitatea din Luxemburg) a evaluat ce sonde spațiale pot profita de poziționare pentru a surprinde cometa de aproape sau chiar pentru a trece prin coada ei, colectând material. Printre cele mai bine plasate se numără:

• JUICE (misiunea ESA spre lunile înghețate ale lui Jupiter), aflată într-o poziție ideală după asistența gravitațională de la Venus din august 2024;

• Psyche (NASA), care se îndreaptă către asteroidul 16 Psyche;

• sondele aflate pe orbita lui Marte, precum Mars Reconnaissance Orbiter, Tianwen-1 și Hope, care ar putea aduna date valoroase.

La momentul maxim de apropiere, sondele de pe orbita lui Marte ar putea fi la numai 29 milioane km de cometă, în timp ce JUICE va fi la 68 milioane km și Psyche la 45 milioane km. Prin comparație, distanța minimă față de Pământ va fi de 269 milioane km în decembrie 2025.

Alte misiuni – precum SOHO, PUNCH sau Parker Solar Probe – vor putea monitoriza zilnic comportamentul cometei, chiar dacă de la distanțe mai mari și cu rezoluție mai redusă. Mai mult, nave precum Europa Clipper, Hera și Lucy ar putea să nu o poată fotografia direct, dar există șansa să traverseze coada cometei, analizând astfel materialul degajat.

Pentru oamenii de știință, 3I/ATLAS reprezintă o șansă fără precedent. Dacă într-adevăr provine din discul gros, vom putea studia materiale formate cu miliarde de ani înainte de nașterea Soarelui – „ca un frigider vechi de eoni, care urmează să se deschidă și să dezvăluie conținutul”, după cum spune Hein.

Astfel de ocazii sunt extrem de rare. Primul obiect interstelar, ʻOumuamua, a fost observat abia în 2017, urmat de 2I/Borisov în 2019. Noul Observator Vera Rubin promite să descopere mai mulți vizitatori, dar nimeni nu știe cât de frecvent apar asemenea corpuri. Dacă 3I/ATLAS este un exemplar al populației din discul gros galactic, ar putea trece decenii până vom mai întâlni ceva similar.

„Aceasta ar putea fi literalmente o oportunitate unică în viață”, spune Eubanks. Și, cu puțin noroc, cometa ar putea lăsa în urmă fragmente detectabile chiar din Pământ sau Marte, sub forma unui viitor curent de meteori.

În lunile următoare, 3I/ATLAS va fi intens studiată – și, poate, își va dezvălui o parte din secretele străvechi.

[sursa]