Descoperirile ultimilor 15 ani pe Statia Spațială

Statia Spatiala Internationala este cel mai longeviv avanpost locuit de oameni in spatiu, aniversand anul acesta 15 ani de activitate. Pe masura ce ISS orbiteaza Terra, se afla intr-o cadere libera continua. Stiinta de la bordul ei este una inter-disciplinara, iar aici includem domenii diverse precum microbiologia, stiinta spatiala, fizica fundamentala, biologie umana, astronomie, meteorologie si observatii terestre. Iata cele mai importante descoperiri:

1.Fragilitatea organismului uman

Efectele spatiului cosmic asupra corpului sunt extrem de importante in cazul misiunilor de lunga durata. Un echipaj spre Marte, de exemplu, ar petrece un an la bordul navei si inca unul la intoarcere. Cercetarea microgravitatiei pe ISS a demonstrat ca organismul uman pierde masa osoasa si musculara importanta pe durata unei asemenea misiuni. Studiile au demonstrat ca exercitiile fizice ar putea limita aceasta pierdere alaturi de nutritie atent controlata. Activitatea stiintifica a aratat ca cercetarea poate ajuta in imbunatatirea tratamentelor pentru esteoporoza.

2.Contaminarea interplanetara

Un obiectiv pe termen lung al multor agentii spatiale este acela de a duce oameni pe Marte. Planeta rosie este foarte interesanta pentru posibilitatea de a fi gazduit si a gazdui in viitor viata. Este foarte important sa nu o contaminam inainte cu viata microbiana de pe Terra. La fel de important este sa nu contaminam apoi Terra cu viata microbiana martiana.

Anumiti spori bacterieni, cum este Bacillus subtillis din fotografia de mai sus, au fost expusi spatiului cosmic la bordul ISS, dar protejati de radiatia ultravioleta. Rata supravietuirii a fost una foarte mare. Vidul cosmic si temperaturile extreme nu au reusit sa ii ucida. Aceste forme de viata extreme sunt capabile sa supravietuiasca zborurilor interplanetare spre Marte si chiar acolo, pe planeta, sub un strat subtire de sol unde pot fi lasate din greseala de o nava.

Descoperirea este monumentala. Daca microorganismele, sau ADN-ul lor, pot supravietui zborului interplanetar in mod natural, exista posibiitatea ca viata pe Terra sa fi venit de pe Marte, sau din alte parti.

3.Cultivarea cristalelor pentru medicina

O provocare importanta in crearea unor medicamente eficiente este intelegerea formei moleculelor proteinelor din corpul uman. Proteinele sunt responsabile de o gama uriasa de functii biologigce, printre care enumeram replicarea ADN-ului si digestia, iar cristalografierea proteinelor este un instrument necesar intelegerii structurii proteinelor. Cultivarea cristalelor intr-un fluid pe Terra este cumva inhibata de convectia indusa gravitational si de separarea lichidelor in functie de densitate.

Cristalele pot fi cultivate in microgravitatie in dimensiuni mai mari decat pe Terra, fiind mai usoara analiza micro-structurii. Cristalele din proteine cultivate pe ISS sunt folosite in elaborarea unor medicamente care trateaza distrofia musculara si cancerul.

4.Razele cosmice si materia intunecata

Spatiul este strabatut continuu de un flux constant de particule incarcate electric intitulate raze cosmice. Cand acestea intra in atmosfera Terrei, se dezintegreaza, producand o ploaie de particule secundare ce pot fi detectate la sol. Unele raze cosmice provin din explozii precum supernove sau din eruptii solare. In multe cazuri, sursele sunt necunoscute.

Pentru a le intelege mai bine, trebuie sa le prindem inainte de a intra in atmosfera. Montat pe ISS se afla Alpha Magnetic Spectrometer, cel mai sensibil detector de particule lansat vreodata in spatiu. Device-ul colecteaza razele cosmice si le masoara energia si directia din care vin. In 2013, primele rezultate au aratat ca electronii lor si particulele opuse acestora, pozitronii, vin din toate partile, nu din surse clare.

Aproximativ un sfert din masa si energia Universului este compus din materie intunecata, o substanta cu o compozitie necunoscuta, care ar putea fi sursa razelor cosmice. Materia intunecata si energia intunecata nu au fost detectate direct pana acum.

5.Combustia eficienta

Aprinderea deliberata a focului pe o statie orbitala nu pare a fi o idee prea buna. Se pare, insa, ca fizica flacarilor in microgravitatie este foarte interesanta. Exista un loc special pe Statia Spatiala unde sunt aprinse picaturi de combustibil pentru a le observa comportamentul.

Flacarile au anumite forme pe Terra datorita convectiei gravitationale din care rezulta aer cald care se ridica si care trage dupa acesta un mix arzand de combustibil si gaz. In microgravitatie, nu exista curenti ascendenti si, din cauza aceasta, flacara ia forma sferica difuza in jurul sursei sale.

[sursa]