Contaminare globală cu PFAS

31/07/2025 Petru Stratulat pfas, poluare

Am văzut recent un documentar realizat de Veritasium, care m-a pus foarte tare pe gânduri. Traiul într-o lume modernă, înconjurați de substanțe chimice menite să ne facă viața mai ușoară, vine la pachet cu o contaminare inevitabilă. Din păcate, nu ne putem separa de acești compuși chimici ci devenim una cu ei, mai mult sau mai puțin. În timp ce unii nu interacționează cu noi, alții ne pot afecta sănătatea.

Video-ul de care am scris mai sus, și pe care îl poți accesa la finalul articolului, abordeaza problema PFAS, o familie de compuși chimici ce mai sunt denumiți în mod popular „forever chemicals”. Gradul lor de toxicitate variază, iar cantitatea in care compușii dăunatori ne afectează variază și ea. Ceva ce m-a intrigat foarte mult este că acești compuși au ajuns în natură pentru simplul motiv că fabricanții nu au raportat către autorități scurgerile și faptul că produsele care îi conțin transferă anumite cantități către consumatori. Spre exemplu, ambalajele popcornului la microunde, ambalajele în care sunt împachetați mulți hamburgeri și tot așa.

În acest moment, 98% din populația SUA este contaminată și 95% din populație la nivel global. Este o contaminare totală. Atunci când plouă în Nepal, apa respectivă conține PFAS. Există și o hartă interactivă care ne arată contaminarea la nivel european, iar imaginea aceasta a venit la pachet cu un șoc. PFAS e peste tot. Ce mă bucură, totuși, este faptul că România pare a fi ocolită. Probabil are de-a face cu faptul că suntem o economie subdezvoltată, comparativ cu restul continentului. În sfârșit, o latură pozitivă a faptului ca nu ținem pasul.

Substanța cu care intrăm în contact cel mai mult este TEFLON. Avantajul acestei substanțe, dincolo de proprietatea antiaderentă de care beneficiem când lucrăm în bucătărie cu oale și tigăi de care mâncarea nu se lipește, e faptul că, având un șir atât de lung de atomi, nu interacționează cu organismul. Chiar de-ar fi să înghiți bucăți din stratul din teflon desprins de pe tigaie, acestea vor fi eliminate de organism în totalitate. Molecula nu poate intra în circulația sângelui. Problema este reprezentată de ceilalți compuși, care au un șir de atomi cu mult mai mic, iar acestea circulă în corp și se acumulează. Un asemenea compus este GenX. A apărut după ce problema teflonului în apa potabilă a explodat în media americană. Compania producătoare a creat GenX făcându-l mai prietenos cu mediul, vezi Doamne, dar introducând un atom de Oxigen si scurtând șirul de atomi, molecula a devenit capabilă să se lege de alți compuși și să intre în fluxul sanguin, acumulându-se astfel în organism.

Citeste si Viermii care consumă plastic ar putea reduce poluarea

Putem să ne ferim de PFAS? Întrebare complicată, cu un răspuns la fel de complicat. Teoretic, da. Practic, nu prea. Există tot felul de filtre de apă care scad nivelul de PFAS, poate chiar spre zero, o dietă cu mâncare gătită de noi, sport și un stil de viață sănătos per total, dar nu trăim numai în bula noastră. Mai ieșim în oraș, mâncăm pe la prieteni. Așadar, paza bună trece primejdia rea, dar o pază atât de bună rezultă într-un stil de viață izolat, iar asta contravine laturii sociale a interacțiunii umane.