ESA a finalizat investigația cu privire la prăbușirea sondei Schiaparelli
Investigația Agenției Spațiale Europene cu privire la motivele prăbușirii modulului Schiaparelli al misiunii ExoMars a fost finalizată, ESA facând public întreg raportul pe site-ul agenției.
Ca un scurt reminder al evenimentelor – scopul misiunii ExoMars, o colaborare între ESA și Roscosmos, este să determine dacă a existat vreodată viață pe Marte sau dacă există viață pe Planeta Roșie în prezent.
Prima fază a misiunii s-a desfășurat pe 19 octombrie 2016, când sonda Schiaparelli, al cărei scop era să demonstreze că misiunea ExoMars deține tehnologia necesară pentru a asoliza fără probleme pe Marte, s-a prăbușit pe suprafața Planetei Roșii și a încetat să mai transmită informații.
Primele investigații au arătat că parașuta care trebuia să încetinească modulul Schiaparelli în timpul asolizării s-a despins prematur. Din acest motiv, ARCA Space Corporation, fondată de Dumitru Popescu, responsabilă cu testarea parașutei, a fost la acel moment ținta unor acuzații lansate de Agenția Spațială Italiană, pe care le-am dezbătut într-un interviu acordat Sound of Science de Dumitru Popescu, aici.
Investigația finală a ESA confirmă că parașuta s-a desfăcut de Schiaparelli așa cum era programată, însă modulul a experimentat rotații neașteptate ce au determinat o serie de erori care în final au condus la concluzia computerului de bord că sonda se află sub nivelul solului. Astfel, sonda și-a desprins parașuta, a activat motoarele de frânare timp de 3 secunde, în loc de 30 de secunde și a activat sistemul ”la sol”, ca și cum Schiaparelli ar fi aterizat. În realitate, sonda se afla în cădere liberă la o altitudine de 3,7 km, fiind estimată o viteză de impact de 540 km/h.
Echipa responsabilă de investigație a afirmat că modulul a fost foarte aproape de o reusită a misiunii și că rezultatele acestei anchete vor ajuta la îmbunatățirea modelelor computerizate ale comportamentului parașutelor.
Cea de a doua etapă a misiunii este programată pentru anul 2020 și presupune plasarea rover-ului ExoMars pe Marte, care va naviga autonom pe suprafața planetei în căutarea posibilelor semne ale vieții.
Știe întotdeauna când trece Stația Spațială Internațională deasupra Bucureștiului (pentru că primește mail de la NASA).