Un virus antic prezent în ADN-ul uman

hivCercetarile au aratat ca ADN-ul nostru gazduieste urmele unor virusuri invinse de stramosii nostri, unele inca periculoase, daca s-ar reactiva. Oamenii de stiinta au gasit mai multe.

Dupa ce a supravietuit timp de 2.500 de genomuri, o echipa a descoperit dovezi a 36 de virusuri care s-au adunat de-a lungul evolutiei noastre, inclusiv 19 care nu au mai fost observate pana acum, dintre care unul inca este infectios, daca s-ar activa.

Cum intra ADN-ul viral in celulele noastre? Pentru a se reproduce, virusurile trebuie sa foloseasca ADN-ul nostru impotriva noastra. Incep prin infiltrarea in celula si prin introducerea propriilor gene intre ale noastre. In acest mod, cand celulele isi copiaza ADN-ul, proces necesar in timpul diviziunii celulare, copiaza si ADN-ul virusului. Acestea se activeaza, apoi, in noua celula pentru a o transforma intr-o fabrica de virusuri. Cei nou-creati se infiltreaza in alte celule si repeta procesul.

Organismul uman se lupta cu virusurile care il infecteaza, dar nu poate scapa de bucatile din ADN pe care le dezactiveaza. Dupa dezactivare, segmentele de ADN viral nu dispar ci raman prinse in genom, copiate la infinit in timpul diviziunii celulare. Asta inseamna ca, daca genomul alterat ajunge la copii, genele virusului sunt transmise din generatie in generatie. Sunt transmise dezactivate, dar cu un potential infectios.

Aceste fragmente de ADN nu fac nimic. Mutatiile se pot acumula in ele fara efecte reale asupra organismului si chiar fac imposibila reactivarea lor, dar cu mutatii sau fara, fragmentele de ADN sunt dobandite si ar putea cauza probleme. De exemplu, fragmente ale ADN-ului viral se pot activa si pot contribui la aparitia unor boli sau arunca functiile unei celule intr-un haos total.

In noul lor studiu, o echipa condusa de Jeffrey Kidd de la Universitatea din Michigan si de John Coffin de la Universitatea Tufts a gasit 18 astfel de mutatii care nu au mai fost detectate pana acum. Unele sunt foarte rare, aparand in doar doua genomuri din 2.500 analizate, dar altele foarte intalnite, fiind prezente in 75% din genomuri.

Citeste si  VIDEO: Pledoaria lui Attenborough din finalul documentului Planet Earth II

In mod interesant, cercetatorii au gasit un virus ceva mai intact. Acest lucru se intampla cand o infectie este recenta sau daca fragmentele de ADN nu au suferit mutatii prea multe de cand a infectat organismul, ceea ce ar putea duce la posibilitatea producerii unui virus infectios, daca s-ar reactiva.

Anul trecut a fost descoperit un astfel de protovirus. Acum stim de existenta a doi.

Nu stim prea multe despre el, intitulat Xq21.33 dupa locul in care se afla pe cromozomul X, dar echipa inca lucreaza pentru a intelege de la ce fel de virus provine si ce efecte a avut acesta. Ce stim, in acest moment, este ca a infectat stramosii a 44 de persoane ale caror genomuri au fost examinate, iar echipa este increzatoare ca a trecut prin atat de putine mutatii de atunci incat poate fi infectios si astazi.

Cercetatorii nu cred ca sunt sanse prea mari ca virusul sa se reactiveze, mai ales pentru ca organismul uman are metodele sale de a tine sub control genele pe care le-a dezactivat. Totusi, este ingrijorator faptul ca un virus invins de stramosii nostri ar putea sa ne bantuie in prezent.

Studiul a fost publicat in jurnalul Proceedings of the National Academy of Sciences.

[sursa]