În căutarea Omului de Neanderthal din România: “Dacă ar fi să se descopere vreunul, cel mai probabil ar fi în Transilvania”

carte mare

A trăit Omul de Neanderthal şi în România? Cu certitudine, dacă judecăm după miile de artifacte pe care le-a lăsat în urmă. Am aflat că nu era o brută, cum considerau unii cândva; dimpotrivă – era inteligent şi avea simţ estetic. Neanderthalianul purta podoabe, se machia şi, probabil, se şi tatua. Rămăşiţele sale pământeşti lipsesc însă cu desăvârşire. Pe urmele neanderthalianului din România au plecat homo sapiens cei moderni încă de acum 100 de ani. La început, au găsit doar trei falange, pe care le-au pierdut aproape imediat. Apoi au găsit la Anina osemintele unui bâtrân de 36.000 de ani cu pielea neagră şi ochii albaştri. S-au pierdut şi acele oase. Unii au căutat şi, chiar dacă au găsit, nu au povestit. În ajunul lansării cărţii sale, “Revoluția după Darwin. Pledoarie pentru specia umană“, la Sound of Science, jurnalistul de ştiinţă Adrian Nicolae face puţină lumină în acest domeniu susţinut de oameni inimoşi şi, în contrabalans, ignorat de finanţările de stat.

Restul interviului acordat de Adrian Nicolae la Sound of Science poate fi citit aici:

Jurnalistul Adrian Nicolae a vorbit la Sound of Science şi despre problematica evoluţiei, materie care nu mai este studiată la şcoală decât în câteva cursuri disparate şi, mai grav, eronate pe alocuri.

Sorin Badea: Cine și de ce încearcă să găsească rămășițele primului neanderthalian din România?

Adrian Nicolae: Încercări de a se descoperi un neanderthalian la noi în țară s-au făcut, încă de acum cel puțin 100 de ani. Din păcate, nu a fost descoperit nici măcar unul. Au fost descoperite trei falange undeva, pe la începutul anilor 1920. Ele au dispărut la scurtă vreme după ce au fost descoperite. În schimb, avem în România artifactele Neanderthalienilor, care sunt unicat în lume.

Avem multe exemple. Printre ele, recipiente descoperite în Gorj… practic, niște truse de machiaj, unicat prin recipientele din care au fost construite: vârfuri de stalagmite. Există recipiente asemănătoare descoperite în Spania în urmă cu aproximativ doi ani, în scoici, ceea ce arată o cultură a Neanderthalienilor deosebită, mult peste ceea ce ne așteptam. Faptul că se machiau, că aveau un simț estetic… Multă vreme au fost considerați niște brute. Ei bine, se pare că erau mai inteligenți decât ne-am imaginat și chiar există dovezi că noi, Homo Sapiens, am preluat de la ei anumite tehnologii.

Citeste si  Adrian Sonka (astronom) - "Avem un telescop de 4 ori mai mic decat un telescop mic"

Petru Stratulat: Avem măcar bănuieli pe unde am putea găsi primul Neanderthalian din România?

Adrian Nicolae: Dacă ar fi să se descopere vreunul, cel mai probabil ar fi în Transilvania.

Sorin Badea: Am găsit acolo și dinozauri.

Adrian Nicolae: Într-adevăr, au fost dinozaurii pitici din zona Hațegului.

Sorin Badea: Revenind la urmele lăsate de omul străvechi, înțeleg că a existat și o mandibulă care a dispărut.

Ion din Anina, 36.000 de ani

Ion din Anina, 36.000 de ani

Adrian Nicolae: Au fost osemintele unui individ de vreo 36.000 de ani descoperit în Anina, lângă Oravița, care a fost considerat o vreme cel mai vechi Homo Sapiens din Europa. Din datele pe care le am – sper să nu greșesc -, aceste oseminte au dispărut din țară, nu se știe unde sunt. Între timp, nici ele nu mai sunt considerate cele mai vechi din Europa: anul acesta a fost anunțat rezultatul unui test făcut la Kostenki, în Rusia, care data un individ mai vechi cu cel puțin 500 de ani decât al nostru.

Sorin Badea: Uite cum ne-au luat, la 500 de ani…

Adrian Nicolae: Să știți că există totuși date certe că populația de la Kostenki migra pe distanțe uriașe, vânând reni și alte animale din perioada respectivă până pe teritoriul României. Există situri arheologice cu descoperiri similare atât în România, cât și la Kostenki.

Artifactele neanderthaliene descoperite la Poiana Cireșului (Piatra Neamţ)

Sorin Badea: Să vorbim un pic despre situl arheologic și descoperirile unicat de la Poiana Cireșului.

Adrian Nicolae: Sunt descoperiri care nu au mai fost făcute pe teritoriul României, în toată istoria României. O parte dintre obiecte sunt acum la o expoziție în China. Vorbim de o descoperire de acum doi ani, de exemplu: un pandantiv din piatră extrem de bine realizat, vechi de 22.000 de ani. Situl respectiv este din perioada gravetiană – 22.000-32.000 de ani. Este o tabără de vânătoare, cu acei vânători care vânau pe distanțe uriașe, din Siberia și până pe teritoriul țării noastre, acum cel puțin 22.000 de ani.

Iar anul trecut, continuându-se săpăturile, s-au descoperit nu mai puțin de patru pandantive din piatră sau din colți de animal, de vulpe spre exemplu. Și, ca să ne dăm seama cât de importante erau pentru ei, un pandantiv care s-a rupt și care a fost lipit ulterior. Încă nu știm cu ce substanță a fost lipit, urmează să aflăm. Erau obiecte extrem de valoroase pentru ei.

A mai fost descoperită aici prima statuetă Venus preistorică din România. E greu de explicat… în general, oamenii, atunci când vorbim de Venus, acea Venus preistorică, au în vedere acea zeiță cu forme voluptuoase, descoperită inițial pe teritoriul Germaniei. Statuete similare au fost descoperite și în alte părți din Occident, dar reprezentările diferă. În Siberia, acea Venus apare îmbrăcată. În România, apare extrem de stilizată, cu forme subțiri, o altă variantă a frumuseții pentru cei de aici, față de cei din Occident.

Și printre miile – nu exagerez -, miile de fosile animale descoperite în ultimii doi ani la Poiana Cireșului, având în vedere că era o tabără de vânătoare, au fost descoperite obiecte extrem, extrem de fine, de subțiri, cu zimţi milimetrici. Este extrem de greu să ne imaginăm cum au fost ele create de niște oameni de acum 22.000 de ani. Cel mai probabil, discutând și cu profesorul Marin Cârciumaru, cel care le-a descoperit, erau folosite pentru realizarea tatuajelor. (…)

Obiectul este expus la Muzeul Evoluției Omului din Târgovişte, un alt unicat la noi în țară, ca de altfel și în Europa Centrală și de Est.

Practic, nu s-a făcut mare tam-tam în presă, eu am aflat de muzeu la doar o săptămână după ce s-a deschis, de la TV. După o săptămână eram acolo. Am legat o prietenie strânsă cu profesorul Marin Cârciumaru, omul căruia i se datorează acest muzeu. A fost nevoie de un efort de peste 20 de ani ca să-l poată deschide. (…)

“În România, dacă cineva vrea să dea un doctorat în paleoantropologie, nu poate / Există săpături arheologice vechi de mai bine de 100 de ani despre care nu s-a scris nimic”

Adrian Nicolae: La Poiana Cireșului, descoperirile de până acum sunt abia vârful aisbergului.

Sorin Badea: Există pentru ei vreun ajutor din partea statului sau e, ca de obicei, o chestie privată?

Adrian Nicolae: În 2014, într-adevăr, ar fi trebuit să vină niște fonduri din partea statului, însă ele au fost propuse pentru o perioadă mult mai târzie decât perioada în care se fac săpăturile. Practic, era imposibil să mai sapi în perioada în care veneau banii, în octombrie. Atunci încep ploile și este imposibil să mai sapi, așa că s-au bazat pe finanțări din partea unor oameni inimoși.

Încercăm noi, acum, prin revista Știință și Tehnică, să căutăm oamenii care să susțină astfel de proiecte. Așa cum spuneam, avem planuri mari. O dată, să continuăm săpăturile de la Poiana Cireșului, pentru că ar fi păcat ca ele să rămână în stadiul de acum, să plecăm în căutarea acestui prim Neanderthalian din România. Am identificat deja o peșteră în Transilvania, n-o să spun unde, ca să nu ne-o ia cineva înainte…

Sorin Badea: Înțeleg că mai există un sit ofertant, undeva în Oltenia.

Adrian Nicolae: Există multe situri în țara asta, din păcate însă specialiștii care ar trebui să sape și fondurile pentru săpături nu prea mai există în România. Cum spuneam, evoluția este o știință care a cam dispărut din școlile românești. Nu este singura – a dispărut și astronomia, și altele… În România, dacă cineva vrea să facă un doctorat în paleoantropologie, nu poate. Pentru că știința asta nu mai există, nu mai există oameni care să formeze în domeniul respectiv. Dacă vrei să faci într-adevăr paleoantropologie la nivel doctoral, va trebui să te duci în afară. (…)

Este și o problemă la nivel de pregătire. Am aflat cu stupoare că există săpături arheologice vechi de mai bine de 100 de ani despre care nu s-a scris nimic. Sunt oameni care au săpat, dar nu au făcut cunoscute descoperirile lor.

Strămoşii românilor de acum 25.000-28.000 de ani

Sorin Badea: Cum trăiau pe suprafața României oamenii de acum 25.000-28.000 de ani?

Adrian Nicolae: Acum 25.000-28.000 de ani ne aflam în maximumul ultimei perioade glaciare. Mereu spun asta în conferințele Știință și Tehnică pe care le susțin: încă trăim într-o eră glaciară. A început acum 2,6 milioane de ani, se numește cuaternar, o perioadă geologică marcată de glaciațiuni succesive, dar și de perioade scurte de încălzire, cum este cea pe care o trăim noi – holocenul. O perioadă similară s-a înregistrat acum 400.000 de ani, când perioada de încălzire dintr-o perioadă glaciară a durat 40.000 de ani.

Ca să revin la ce m-ai întrebat, România se asemăna cu Cercul Arctic. Temperaturile pe teritoriul României, în luna iulie acum 25.000 de ani, nu depășeau 8-9 grade. Să ne imaginăm că în taberele de vânătoare, în perioada respectivă, predomina renul. Se găseau mamuţi, fauna specifică.

Am un fragment de dinte de mamut de vreo 4-5 kilograme, descoperit întâmplător pe fundul Dunării – a fost scos când se draga Dunărea. Cei care l-au scos l-au dus la muzeu, iar cei de la muzeu le-au spus să-l păstreze, că ei au destule și nu le trebuie… Mi l-au adus mie, știind că eu mă ocup de așa ceva, aşa că aştept un muzeu care să-l primească…

Craniu de Neanderthal

Acum 7000 de ani, populaţia europeană majoritară era de culoare neagră

Adrian Nicolae: În ceea ce priveşte descoperirile din Europa, acum se întâmplă practic o revoluţie: aflăm foarte multe lucruri noi despre cine sunt strămoşii europenilor de astăzi. Vă dau un singur exemplu: genetic, s-a dovedit că mare parte din populaţia Europei, acum 7000 de ani, era de culoare neagră. Cu ochi albaştri, da.

Petru Stratulat: Există vreo reprezentare grafică?

Cred că am găsit o reprezentare grafică făcută mai demult de nişte cercetători britanici chiar asupra acelui individ descoperit la Anina (Ion de la Anina – foto mai sus), în România. A fost reprezentat tot cu ochi albaştri şi tot cu piele neagră.

Mixtura dintre Neanderthal şi Homo Sapiens

Sorin Badea: Ştim că Homo Sapiens a venit şi l-a eliminat pe Omul de Neanderthal din arealul nostru. Înţeleg însă că fiecare dintre noi are o bucăţică de Neanderthal în genom.

Adrian Nicolae: Aici vă veţi lovi de nişte controverse teribile în lumea oamenilor de ştiinţă. Mare parte dintre arheologi tind să creadă că Omul de Neanderthal a fost strămoşul lui Homo Sapiens. Genetic însă, descoperiri făcute în urmă cu mai puţin de cinci ani (vorbim iarăşi de Svante Pääbo, de la Institutul Max Planck, de exemplu) au dovedit că Omul de Neanderthal era o specie separată şi că Homo Sapiens a interacţionat cu el inclusiv sexual, cel mai probabil în Orientul Mijlociu, acum 50.000 de ani. Noi, cei de astăzi, fiind rezultatul acelei hibridizări. Toţi oamenii de pe planetă, cu excepţia nativilor africani, au între 2 şi 4% ADN neanderthalian. Este acel ADN care ne-a făcut mai rezistenţi în faţa temperaturilor scăzute din Europa sau din nordul Asiei.

Sorin Badea: Cum a dispărut omul de Neanderthal în prezenţa lui Homo Sapiens? Putem vorbi de primul genocid al umanităţii?

Adrian Nicolae: Este greu de spus. Cu siguranţă, a fost un cumul de factori. Personal, cred că ceea ce s-a întâmplat cu neanderthalienii s-a întâmplat la o scară mai redusă acum 500 de ani, odată cu sosirea lui Columb în America de Nord. Ceea ce s-a întâmplat cu amerindienii odată cu sosirea mult mai avansaţilor europeni probabil s-a întâmplat şi cu neanderthalienii atunci când a sosit Homo Sapiens.

Dar este doar o ipoteză. Un om de ştiinţă sau un jurnalist de ştiinţă trebuie să se bazeze pe dovezi, iar dovezile lipsesc. Este cert în schimb că Homo Sapiens a apărut în număr de cel puţin zece ori mai mare decât erau neanderthalienii. Se estimează că neanderthalienii, în perioada lor de maximă expansiune, nu depăşeau 20.000 de indivizi – cam 500 de triburi.

Verigile lipsă din evoluţia omenirii

Sorin Badea: Ce ne poţi spune despre “veriga lipsă”?

Adrian Nicolae: Aş spune că sunt foarte multe verigi lipsă. Una dintre cele mai importante este strămoşul comun al nostru şi al maimuţelor, cel despre care vorbea Darwin. De aceea spuneam că Darwin nu a spus niciodată că omul se trage din maimuţă. Sunt veri, au evoluat separat dintr-un strămoş comun. Ei bine, nu ştim cum arăta acest strămoş comun. Astăzi nu putem spune cu certitudine care dintre cele 14 specii umane descoperite până în prezent… 13, că a 14-a este Homo Sapiens, care dintre ele este strămoşul. Există într-adevăr ipoteze, dar ele nu se bazează pe dovezi 100% certe. Totul se poate schimba cu o altă descoperire în domeniu.

INTERVIUL COMPLET AICI (AUDIO):

Ella Moroiu

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 400 de semne, cu citarea sursei și cu link spre pagina acestui articol.

No Comments

Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Plugin creado por AcIDc00L: bundles
Plugin Modo Mantenimiento patrocinado por: seo valencia