Pe la mijlocul anilor 1800, astronomii din emisfera sudică ce urmăreau cerul nopții au observat ceva ciudat: timp de câțiva ani, o stea până atunci obscură denumită Eta Carinae a devenit din ce în ce mai strălucitoare, întrecând toate celelalte stele în luminozitate – cu excepția lui Sirius, după care s-a stins încet, timp de un deceniu, devenind prea puțin luminoasă pentru a putea fi văzută cu ochiul liber.